ION FICIOR, al doilea tortionar scos din umbra pensiei. "La Periprava am gasit o groapa comuna"

×
Codul embed a fost copiat

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) solicita Parchetului ICCJ inceperea urmaririi penale a lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de munca Periprava, pentru genocid.

Acesta este al doilea caz de tortionar prezentat de GANDUL.INFO, dupa Alexandru Visinescu.

"Instititul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc a solicitat Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie inceperea urmaririi penale impotriva lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de munca de la Periprava, pentru genocid", a declarat, miercuri, presedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru.

El a precizat ca in urma investigatiilor facute de reprezentantii institutului au fost identificate mai multe probe ce indica faptul ca, in perioada in care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a indeplinit functia de comandant al Coloniei de munca de la Periprava, respectiv in perioada 1958-1963, detinutii politici au fost supusi unui regim de detentie extrem de dur, fiind infometati si batuti.

Citeste pe Gandul: LISTA TORTIONARILOR. Ce au gasit dupa trei zile de sapaturi arheologii si istoricii in GROPILE COMUNE de la Periprava

Citește și
Alexandru Visinescu
Cum incearca sa scape de procurori tortionarul Visinescu. S-a internat in spital inainte de audieri
Ce a pățit jurnalista care a filmat ultimele imagini cu Aleksei Navalnîi în viață

Ion Ficior a introdus la Colonia de munca Periprava un regim de detentie abuziv, represiv, discretionar impotriva detinutilor politici, considerati atunci o amenintare la adresa noului regim, a mai spus Muraru.

Acesta a precizat ca au fost stranse documente care arata ca in perioada in care la conducerea Coloniei de munca Periprava a fost Ion Ficior au murit 103 detinuti, toti condamnati pentru delicte politice, probele fiind transmise Parchetului.

Citeste pe GANDUL: LISTA TORTIONARILOR. Marturii din "lagarul de exterminare": „Sunt medic primar”. „Da?!”, a zis Ficior. „Pai, ce pizda ma-tii esti? Ori primar, ori medic?”. Si poc, jos cu el!”

IICMER a identificat peste 50 de supravietuitori ai Coloniei de munca de la Periprava, fiind luate marturii de la 21 fosti detinuti politici. "Decesele inregistrate in timpul mandatului colonelului Ion Ficior definesc regimul de detentie instituit de acesta si reprezinta premisele instituirii regimului de exterminare a detinutilor politici", a mai spus Muraru.

O groapa comuna a fost identificata la Periprava, in care se presupune ca au fost inhumati fosti detinuti politici de la colonia de munca, fiind identificate deja cateva schelete care au fost deshumate, a declarat miercuri presedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru.

"Exista indicii serioase ca a fost identificata o groapa comuna, in care se presupune ca au fost inhumati fosti detinuti politici care au decedat la colonia de munca de la Periprava. Aceasta operatiune a fost inceputa luni si se desfasoara pe parcursul intregii saptamani. Exista deja cateva schelete care au fost deshumate si pentru care exista toate indiciile ca apartin Coloniei de munca de la Periprava", a spus presedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc.

Citeste pe GANDUL: LISTA TORTIONARILOR. Gardianul "dolce&gabbana" si povestea, la 50 de ani dupa, a lagarului comunist din Priprava, transformat acum in pensiunea "Ultima frontiera"

IICCMER a solicitat, miercuri, Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie inceperea urmaririi penale a lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de munca Periprava, pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de tortionar prezentat, dupa Alexandru Visinescu.

Gandul in parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc a realizat o investigatie vizand una dintre cele mai negre perioade din istoria Romaniei, 35 dintre tortionarii comunisti, oameni care au condus sau au lucrat in "penitenciarele mortii", fiind descoperiti. Acestia traiesc si vor fi cercetati pentru crimele comise.

Dupa cazul tortionarului Alexandru Visinescu, care a fost acuzat de genocid, Gandul publica miercuri numele si un interviu istoric cu cel de-al doilea tortionar acuzat de genocid, Ion Ficior. De asemenea, prezinta marturiile fostilor detinuti care au trecut prin mana unuia dintre cei mai mari calai ai Romaniei, dar si ale fostilor gardieni din lagarul comunist.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti inceperea urmarii penale a fostului comandant al inchisorii Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu, pentru omor deosebit de grav.

In 9 august, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucuresti, dosarul avand ca obiect denuntul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului impotriva tortionarului Alexandru Visinescu.

Parchetul instantei supreme anunta, in 3 septembrie, ca Alexandru Visinescu este urmarit penal pentru genocid, intrucat in perioada 1956-1963, cand a condus Penitenciarul Ramnicu Sarat, i-a supus pe detinutii politici la rele tratamente, batai si alte violente, i-a lipsit de hrana, medicamente si asistenta medicala.

Potrivit procurorilor, in perioada 1956-1963, Alexandru Visinescu, in calitate de comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, "a supus colectivitatea reprezentata de detinutii politici incarcerati in Penitenciarul Ramnicu Sarat la conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea fizica a acestora, prin actiuni ce depasesc cadrul legal (lipsa medicamentelor si a ingrijirii medicale refuzul de a acorda asistenta adecvata, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer catre spitalele penitenciar, degradarea starii de sanatate a condamnatilor prin lipsa hranei, lipsa incalzirii, pedepsele aplicate discretionar si abuziv detinutilor, conditii de detentie inumane, rele tratamente, bataia si alte violente, ignorarea adreselor si sesizarilor formulate de catre detinuti)".
 
ION FICIOR: "UN OM CREDINCIOS CA MINE SA FACA ASA CEVA?"

Ion Ficior, fost comandant al coloniei de munca Periprava, acuzat de zeci de fosti detinuti ca a instaurat un regim de exterminare, spune ca cei inchisi acolo n-au murit nici de foame, nici de bataie, ci de batranete, intr-un interviu realizat de Gandul.
Peste 40 de detinuti politici, supravietuitori ai inchisorii de la Periprava din Delta Dunarii, un adevarat "lagar de exterminare", asa cum chiar ei il numesc, isi amintesc perfect de conditiile de detentie si in special de torturile aplicate personal de catre comandantul Ion Ficior, potrivit tortionari.gandul.info.

In interviul acordat publicatiei online, Ficior spune ca educatia sa de baptist nu i-ar fi permis sa faca lucrurile de care este acuzat si ca a fost mult timp hartuit pentru religia sa. El povesteste cum s-a inscris in Partidul Comunist, cum a ajuns sa lucreze la Directia Generala a Penitenciarelor, din 1951, respectiv la Periprava, ca loctiitor, din 1958, si in functia de comandant, din 1960.

"Comandatul avea atributiunile lui de comandant. Nu avea atributiuni sa bata, nici sa injure", spune Ficior, intrebat ce i s-a spus sa faca in pozitia pe care o ocupa la Periprava, desi admite ca anterior, pe cand era la Penitenciare, adjunctul ministrului de Interne de atunci daduse dispozitii verbale "ca si detinutii de drept comun si politicii sa simta puscaria", adica "si cu bataie, si cu chestii din astea…".

Tot el spune ca educatia de acasa nu ii permitea sa injure si nici atat sa bata pe cineva. "Eu am dat ordin sa nu fie loviti oamenii. Am spus ca pe acela care incearca sa loveasca vreun detinut, il dau afara", declara Ficior.

Pus in fata marturiilor unor detinuti de la Periprava, conform carora acestia erau infometati si batuti, astfel ca zilnic murea cate unul, Ficior spune: "Nicaieri nu am facut asa ceva. Nu mi-am permis. Daca eu faceam asta, apoi de la mine in jos faceau toti. (...) Pai, daca in fiecare zi trebuia sa moara cate cineva, cat am stat acolo, oho…".

Intrebat cum explica moartea a 44 de detinuti in perioada decembrie 1959 - iunie 1960, asa cum este consemnat in documentele oficiale, Ficior raspunde ca "au murit de batranete". "Oameni care s-au imbolnavit, i-am tratat cat am putut eu. Nu am fost eu… Sunt lucruri peste putinta oamenilor. Daca se duce la spital si la spital moare, e de vina cine?", mai spune acesta.

El da ca exemplu si cazul unui detinut care urma sa fie eliberat si, in drum spre postul de control, "s-a impiedicat, probabil ca suferea si cu inima, si a cazut cu nasul in nisip. N-a mai apucat sa isi ia biletul de eliberare. A murit".

Intrebat cum pot minti zeci de oameni care vorbesc despre batai si torturi indurate de detinuti, Ficior spune "Eu am dat ordin sa nu se intample treaba asta, daramite sa o fac eu? Poate, nu 10, 100 de detinuti sa scrie treaba asta. Sigur ca ei nu ma pot aplauda pe mine".
La intrebarea privind acuzatiile a cel putin doi fosti detinuti conform carora el si Nicolae Moromete, un alt comandant de penitenciar renumit pentru cruzimea sa, ii alergau pe detinuti cu caii si ii loveau cu parul, fostul comandant de la Periprava raspunde "Nu saream peste ei?", si-apoi: "Cum sa fac asta, domnule?! Va puteti imagina ca un om credincios, ca mine, sa faca asa ceva la Periprava?".

Totodata el sustine ca detinutii decedati erau inmormantati in cimitir, cu cruce, pe care le erau trecute datele, si nu in gropi comune, in colonie.

Ion Ficior mai povesteste ca ii ptoteja pe credinciosii adventisti, pe care nu ii pedepsea daca nu munceau sambata, dar si pe preoti, lasandu-i sa se roage, si ca permitea detinutilor sa corespondeze cu familiile. "Eu ma mir ca nu am fost tras de maneca pentru multe alte lucruri", declara el.

Din marturiile a patru dintre fostii detinuti de la Periprava intervievati de Gandul a reiesit acelasi lucru, respectiv faptul ca in colonie mureau cate doi-trei detinuti pe satamana, iar cadavrele erau aruncate in adevarate gropi comune.

Tot din declaratiile celor patru, a reiesti ca Ion Ficior ii batea pe detinutii care, de foame, mancau porumb crud de pe camp, unde munceau, pe cei care nu-si faceau norma, dar si fara motiv, daca aratau tristi sau nu.

Cei patru supravietuitori sunt Ioan Tranculov, Caius Mutiu, Iosif Corpas si Octavian Bjoza.

Ioan Tranculov

Ioan Tranculov este fost detinut politic condamnat la cinci ani de inchisoare pentru trecerea frauduloasa a frontierei, iar ultimii doi ani de pedeapsa i-a petrecut la Periprava.

El a povestit prima intalnire cu Ficior: "Era comandant, dar nu era colonel pe atunci. A doua zi a venit, ne-a incolonat si ne-a intrebat pe fiecare ce suntem. Ce meserie, ce aia, ce aia... Si atunci a inceput cu injuraturile si cu bataia... In functie de ocupatie. Unul a zis: «Sunt medic primar». «Da?!» i-a zis asta, Ficior. «Pai, ce pizda ma-tii esti? Ori primar, ori medic?». Si poc, jos cu el! Pe urma altul. Chiar el ii lovea! Apoi, altul a zis: «Sunt rabin!". "Rabin?!» si iar: poc peste fata, cu dosul palmei".

Tanculov mai spunea ca bataia era la ordinea zilei, in special pentru cei care munceau la indiguiri: "Cei care mergeau la stuf indiguiau parcelele, ca sa scoata apa. Trebuia sa cari pamant, cu roaba, mergand pe scandura, pe dig. Cand te intorceai, cu roaba goala, veneai pe langa scandura. Erai obligat sa-ti faci norma - nu stiu cati metri cubi de pamant. Ei, si atunci, vedeai bataie. Nu batea Ficior, el dirija. Iar caraliii stateau cu batele pregatite. Veneai cu roaba pe scandura si iti luai bataia".

Ioan Tranculov a mai povestit ca a vazut cu ochii sai cum doi detinuti, colegii sai de baraca, au fost impuscati de gardieni in timp ce incercau sa fuga din lagarul de la Periprava: "Eram de fata cand au fost impuscati doi oameni din baraca noastra. Unul a sarit gardul - fiecare baraca era incercuita cu gard; l-au prins dupa un kilometru si l-au impuscat. Celalalt, tot asa".

Fostul "frontierist", cum se numeau cei care incercasera sa fuga din tara, isi aminteste ca in fiecare saptamana mureau cate doi detinuti iar cadavrele erau ingropate direct in pamant, fara cosciug, fara cruce si, desigur, fara preot.

Caius Mutiu

Un alt fost detinut politic incarcerat la Periprava timp de patru ani, din 1959 pana in 1963, este Caius Mutiu care a fost condamnat la opt ani de inchisoare de autoritatile comuniste pentru "intense activitati contra clasei muncitoare". Caius Mutiu a fost lider al miscarii studentesti anticomuniste din Timisoara, din anul 1956.

"Cand am ajuns aveam o forma de dizenterie. Am scapat, totusi, mancand doar paine prajita, fara sa mi se dea vreun medicament", spune Mutiu.

Caius Mutiu isi aminteste de iarna cumplita dintre 1959 si 1960, cand jumatate din detinutii politici de la Grind, in numar de aproximativ 570, au decedat. "La Grind, in iarna aceea, erau baraci mari in care stateam cu sutele. In baraca noastra eram 570. Am iesit din iarna doar jumatate dintre noi; ceilalti au murit, din cauza frigului si al mancarii sub orice critica. Cu totii eram informetati dincolo de orice limita", a povestit Mutiu.

El mai povesteste cum unul dintre detinuti, care era si doctor, i-a cerut comandantului Ficior sa le dea detinutilor grav bolnavi proteine, dar acesta a refuzat.

"In martie 1960, dupa ce au vazut ca mor foarte multi, au adus un medic legist sa le faca autopsie. La autopsia baritonului Gherman, din Timisoara, am asistat si eu. Era numai piele si os. Eram obligati sa ii ajutam la autopsie. Cand mai scoteau un organ, il aruncau intr-o galeata. Daca pica ceva pe jos, noi trebuia sa culegem", rememoreaza fostul detinut.

Cea mai cutremuratoare amintire a sa este, insa, cea privind modul in care mortii erau ingropati. "Faceau o groapa si te aruncau in ea. Fara cosciug, fara cruce, fara preot. Daca erau doi, trei, patru ii aruncau in acelasi loc. Daca era numai unul, atunci numai pe ala il arunca acolo", a explicat Mutiu.

Mutiu a mai povestit ca a auzit de la unii dintre colegii sai de detentie ca Ion Ficior obisnuia sa alinieze detinutii, culcati pe burta, si sa treaca cu caii peste ei.

"Un prieten de-al meu mi-a povestit ca facea asta. Altii spun ca, de fapt, obisnuia sa sara cu caii peste detinuti. Eu nu l-am vazut, dar asta mi-au povestit cei cu care am fost inchis", povesteste Mutiu.

Iosif Corpas

Iosif Corpas este fost detinut politic condamnat la patru ani si jumatate de inchisoare pentru trecerea frauduloasa a frontierei, care a stat cinci luni la Periprava, in 1959.

In cele cinci luni a trait, din plin, conditiile inumane la care erau supusi detinutii fiind batut crunt dupa ce a fost prins mancand porumb.

"Mancam porumbul crud pentru ca ne era o foame cumplita. Eram legati la ochi, ca sa nu stim cine ne loveste. Un alt detinut, pe care il cunosteam, mi-a relatat ca insusi Ficior ii lovea pe cei pedepsiti", a povestit Corpas.

Alteori, tortionarul Ion Ficior nu se mai ferea de ochii detinutilor.
"L-am vazut batand, sigur. Chiar in prima zi, cand ne-a vorbit noua; unul n-a stat destul de drept si Ficior i-a tras un dos de palma", spune Iosif Corpas.

Dar comandantul nu era singurul care ii maltrata pe detinuti. "Un gardian, David, m-a lovit cu arma, cu bocancii, apoi cu bolovani de piatra; a asmutit un caine lup asupra mea, pentru ca am spus ca nu mai pot cara saci...", isi aminteste Corpas.
Octavian Bjoza

Octavian Bjoza este fost detinut politic condamnat la opt ani de inchisoare, incepand din 1958, fiind acuzat ca facea parte din Garda Tineretului Roman. A trecut prin toate inchisorile comuniste si a ajuns la Periprava in 1960.

Bjoza l-a vazut personal pe tortionarul Ficior lovind detinutii. Spune ca la Periprava mureau cate doi-trei detinuti pe saptamana. Cadavrele erau ingropate noaptea, la o departare de doi-trei kilometri de lagar, in stufaris.

Isi aduce aminte ca la subcolonia Bac a mancat serpi de apa. "Iarna, cand gaseam in stare de amortire serpi de apa, ii mancam cruzi de foame ce ne era. Am si acuma pielea unuia dintre ei", povesteste Octavian Bjoza.

Fostul detinut confirma ca la Periprava mureau, in medie, doua-trei persoane pe saptamana. Rudele victimelor nu primeau instiintare ca acestia au murit. Familia era notificata abia la expirarea sentintei. "In patru ani au murit zece persoane din cei de langa mine. Va spun «langa mine», in sensul ca mureau cei din paturile de langa mine. Mureau de foame si de boli", a povestit Bjoza.

Potrivit lui Octavian Bjoza, metoda preferata de tortura de la Periprava era bataia cu bate de lemn, detinutii care nu isi faceau norma de stuf taiat fiind nominalizati pe o lista, dupa care erau batuti de gardieni.

Isi aminteste perfect de comandantul Ficior despre care spune ca a fost cea mai lombroziana figura pe care a intalnit-o,"adica, o bruta".

"Daca te vedea trist, spunea: "Ce nu-ti convine? Crucea si Dumnezeii tai. Daca aveai fata luminata, asisderea. Te scotea in fata si te batea cu pumnii, cu bocancii. L-am vazut cu ochii mei. Avea o figura de bestie. Visinescu si Ficior erau cunoscuti pentru brutalitatea lor", isi aminteste Octavian Bjoza.

 

Articol recomandat de sport.ro
Nici Charleston, nici Stuttgart: unde ar putea juca Simona Halep al doilea turneu la revenirea în tenis
Nici Charleston, nici Stuttgart: unde ar putea juca Simona Halep al doilea turneu la revenirea în tenis
Citește și...
Tortionarul Visinescu se considera nevinovat.Avocatul acestuia cere scoaterea de sub urmarire penala
Tortionarul Visinescu se considera nevinovat.Avocatul acestuia cere scoaterea de sub urmarire penala

Alexandru Visinescu, fostul comandant al inchisorii de la Ramnicu Sarat, se considera nevinovat si nu vrea sa fie judecat pentru genocid.

Cum incearca sa scape de procurori tortionarul Visinescu. S-a internat in spital inainte de audieri
Cum incearca sa scape de procurori tortionarul Visinescu. S-a internat in spital inainte de audieri

Tortionarul Alexandru Visinescu a gasit o metoda pentru a scapa de audierile de la Parchetul General dupa ce a fost acuzat oficial de genocid.

Tortionarul Alexandru Visinescu este urmarit penal pentru genocid
Tortionarul Alexandru Visinescu este urmarit penal pentru genocid

Alexandru Visinescu este urmarit penal pentru genocid. Fostul comandant al inchisorii Ramnicu Sarat este asadar primul tortionar pus oficial sub invinuire, pentru exterminarea detinutilor condamnati din motive politice in perioada comunismului.

Recomandări
Institutul pentru Studiul Războiului: Rusia a obținut câştiguri teritoriale în Ucraina
Institutul pentru Studiul Războiului: Rusia a obținut câştiguri teritoriale în Ucraina

Experţi ai Institutului pentru Studiul Războiului din SUA (ISW) confirmă că Rusia a obţinut unele câştiguri teritoriale în războiul său împotriva Ucrainei, relatează vineri DPA.

Primele imagini cu rămășițele dronei căzute în Brăila. Ce este inscripționat pe ele | FOTO
Primele imagini cu rămășițele dronei căzute în Brăila. Ce este inscripționat pe ele | FOTO

Au apărut primele imagini cu rămășițele dronei militare care s-a prăbușit în Brăila, în Insula Mare.  

A fost deschis cel mai modern aeroport din România. Va deveni al doilea din țară după Otopeni | FOTO & VIDEO
A fost deschis cel mai modern aeroport din România. Va deveni al doilea din țară după Otopeni | FOTO & VIDEO

A fost inaugurat terminalul T4 al Aeroportului Iaşi, vineri, cel mai modern din România.