Misterele uzinei de preparare a uraniului de la Feldioara: "Una dintre cele mai incredibile povesti din energia romaneasca"
JOCURI PERICULOASE CU URANIU, PARTEA I. Romania a fost una dintre primele tari care si-a gandit un program energetic nuclear ambitios.
Timp de zeci de ani de zile s-a lucrat pentru a se aduna stocuri de uraniu, a se prelucra si a pregati functionarea centralelor nucleare de la Cernavoda. Desi suntem detinatori ai celor mai importante zacaminte din minereul furnizor de energie, am ajuns sa importam. Si asta din cauza unor jocuri periculoase pe care ani de-a randul politicieni si manageri corupti le-au facut.
Compania Nationala a Uraniului este societatea romaneasca care administreaza zacamintele de minerale cu cea mai bogata masa atomica si care le depoziteaza si prelucreaza pentru a fi transformate in energie nucleara. O companie care a urmat planurilor ambitioase proiectate acum mai bine de 50 de ani, dar care in ultima perioada a fost adusa intr-o situatie critica fiind tinta unor tunuri financiare greu de imaginat. Din Romania pot sa dispara chiar fabrici de prelucrare a uraniului. La Feldioara, in judetul Brasov, intr-o padure deasa este ascunsa de ochii lumii uzina de preparare a uraniului.
Desi suntem pe spatiu public si desi am anuntat autoritatile competente, si la 50 de metri de bariera care marcheaza teritoriul fabricii intampinam probleme de filmare. Unitatea este strategica sau cel putin asa apare in documentele oficiale. In urma cu putin timp reporterii PROTV au aflat despre disparitia unor utilaje din fabrica de preparare a uraniului, iar demersal nostru a fost justificat de semnalele de alarma ingrijoratoare date de fosti angajati ai companiei.
In urma unui process de inventariere s-a constatat lipsa unor subansamble si ansamble in valoare de 47 de milioane de dolari. La Bucuresti, directorul general Gelu Maracineanu accepta sa ne desluseasca misterul pagubelor de la Feldioara. Venit in functie la inceputul anului, acesta a demarat un audit in urma caruia a constatat cu stupoare disparitia a zeci de utilaje la Feldioara.
Gelu Maracineanu, director general CNU: Desi utilajele erau de generatie noua, erau in majoritatea cazurilor montate pe postamente in spatii inchise in halele de productie. Dupa anul 2000 acestea au fost valorificate ca si fier vechi, prin dezmembrare si casare. Ele nu au functionat nici o ora, asta inseamna ca nu putem vorbi nici de contaminare radioactiva superficiala a lor lucrand cu minereu de uraniu, iar in al doilea rand nu putea fi invocate degradarea lor din cauza agentilor atmosferici pt ca au fost montate in spatii inchise, in hale.
Au fost facute plangeri penale, dar pana in acest moment procurorii nu au descins la Feldioara desi prejudicial inregistrat este insemnat.
Gelu Maracineanu, director general CNU: Valoarea achizitiilor pentru aceste utilaje si echipamente noi este undeva la 47,2 milioane de dolari, prin procesele de casare si valorificare, in companie au intrat 60.000 de dolari, deci prejudiciul este de 47 de milioane de dolari- cu o precizare importanta, sa nu va ganditi ca aceste utilaje si echipamente erau specific doar pentru procesarea minereurilor uranifere. Ele erau utilaje care puteau fi folosite si in alte exploatari miniere. Aici vorbim de sute de motoare, de transportoare pe benzi, ciururi, hidrocicloane, puteau fi folosite sui in alte exploatari miniere, de la balastiere la preparare de cupru, zinc, fier, ce doriti dumneavoastra.
La ministerul Energiei, ministrul tehnocrat recunoaste ca este o situatie surprinzatoare.
Victor Grigorescu, Ministrul Energiei: Ce s-a intamplat la CNU este de nedescris. Este una dintre cele mai incredibile povesti din energia romaneasca. Eu ii spun poveste pentru ca aproape nu-ti vine sa crezi ca intr-un sector atat de important pentru securitatea energetica, ca s-a perpetuat de atat vreme o situatie care ne-a impins la marginea dezastrului. Cred ca vorbim intr-o parte de incompetent crasa, de lipsa de disciplina profesionala, probabil pe alocuri de rea intentie, dar in general de o cultura a delasarii.
In Romania este posibil ca si dintr-o societate militarizata sa dispara doua sectii de pe fata pamantului ca si cum n-ar fi existat.
Gelu Maracineanu, director general CNU: Ele au iesit pe poarta. Da, pe poarta aia bine pazita, pe poarta aia bine pazita ies cu actele, daca actele sunt bine facute. Un motor nu poti sa-l dai peste gard, sa stiti.
Dar nu doar disparitia utilajelor din Feldioara a fost remarcata de corpul de control si auditori din Compania Nationala a Uraniului.
Gelu Maracineanu, director general CNU: Contracte de achizitii incheiate in perioada 2012-2014 si pt care Curtea de conturi a identificat un prejudiciu de 2 milioane de euro si fata de care Compania nu a intreprins nici o activitate de recuperare a acestor prejudicii,
Cel care a fost director al sucursalei din Brasov in acea perioada, Cosmin Toderas refuza intalnirea cu reporterii. Acesta a ramas in continuare director tehnic la Feldioara.
Declaratie prin telefon data de Cosmin Toderas, director CNU: Istoria Companiei Nationale a Uraniului a fost complicate, iar la aceasta ora societatea se afla in pragul falimentului, Societatea Nationala Nuclearelectrica , singurul client al CNU a reziliat contractual pentru preluarea pulberilor de uraniu.
Romania a avut si are printre cele mai importante zacaminte de uraniu din Europa.
Exploatarea aici la mina Baita a inceput in anii '50 o data cu dezvoltarea energiilor nucleare, rusii au fost foarte interesati de preluarea minereului de aici si o data cu inceputul platii in contul asa zisei datorii de razboi a Romaniei fata de URSS, un munte intreg a fost luat si mutat in URSS. 300.000 de tone de uraniu s-au exploatat atunci de aici.
Sovrom-urile si-au incetat activitatea, dar sovieticii reusisera sa mute muntele bogat in zacamant de uraniu de aici de la Baita. Au inceput exploatarile in subteran pentru ca programul comunist era foarte ambitios. Se preconiza constructia unei centrale atomice. Acest lucru s-a intamplat mult mai tarziu. Dar, timp de 20 de ani uraniul de aici a fost depozitat la Feldioara, acolo unde urma sa fie prelucrat.
 (3).webp)
