Criză naţională de forţă de muncă. România, țara din care meseriaşii pleacă

Țară bogată, angajăm popor - PARTEA I. Aşteptaţi cu săptămânile ca cineva să vă repare aparatele electronice din casă sau instalaţiile sanitare? Vi se pare că lucrarea de la service-ul auto nu a fost făcută bine?

Aţi rămas fără medicul de familie? Sunteţi angajator şi nu găsiţi oameni?

Este un fenomen. Suntem tot mai puţini, şi tot mai puţin pregătiţi. România e lovită de o depopulare continuă, dublată de o migraţie masivă a forţei de muncă timp de ani de zile. Şi pentru niciuna dintre situaţii nu apar soluţii.

Intrăm astăzi în culisele unui subiect tot mai dureros pentru România - criza naţională de forţă de muncă. Ţara din care meseriaşii pleacă şi în care creşte numărul celor asistaţi social. Un român care munceşte "ţine în spate alţi 3".

România, 238 de kilometri pătraţi - a 13-a ţară ca mărime în Europa. Avem munte şi mare, avem terenuri fertile, multe râuri şi Dunăre. Raiul pe pământ zic mulţi străini, dar avem o mare problemă: România e o ţară tot mai depopulată!

O arată toată statisticile, iar fenomenul se acutizează an de an. Avem valuri de migrare şi avem spor demografic negativ. Ne pleacă tinerii, pierdem oameni cu experienţă şi rămânem cu cei care nu mai vor să muncească.

Se nasc mult mai puţini copii şi în loc de prosperitate şi profit, ţara dezvoltă… enclave de sărăcie şi singurătate: sate, comune şi chiar oraşe mici, locuri în care nenumaretele lipsuri alungă!

E o depopulare acentuată, care înseamnă dezastru naţional, cât timp economia oricărei ţări presupune oameni care să muncească, o populaţie activă, şcolită, o forţă de muncă pregătită.

Nu poţi vorbi de creştere economică fără factorul uman. Nu poţi avea productivitate fără o populaţie ocupată, perfecţionată, care să aducă plus valoare societăţii. Fără oameni nu poţi avea activitate economică, adică baza societăţii. Fiecare dintre noi resimţim faptul că, la nivel macro, suntem tot mai puţini şi mai puţin pregătiţi.

Am fost aproape 23 de milioane, imediat după revoluţie, şi astăzi, în scripte, am rămas 19 milioane. Doar oficial, pentru că în realitate cifra e mult mai mică. Şi mai rău e că, dintre cei rămaşi, muncesc mai puţin de 5 milioane. Ei ţin în spate toată economia.

Dezvoltăm în schimb un trăi la limita supravieţuirii, iar munca a fost scoasă din ecuaţie. Ocupăm locul 6 în Europa în ce priveşte ponderea numărului de angajaţi, din rândul populaţiei, dar suntem pe ultimul loc în ceea ce privește nivelul salariilor din sănătate. Rămânem fără medici, fără meseriaşi, fără specialişti tot mai căutaţi şi mai bine plătiţi, în străinătate.

Alte ţări iau măsuri, din timp, eficient, organizat, ştiu să atragă forţa de muncă şi o pregătesc. România, NU!

Braşov - oraş turistic, al treilea pe ţară, după Constanţa şi Bucureşti, la numărul de turişti, care-i trec anual pragul. Au fost peste 1 milion în 2016 şi unii dintre ei s-au oprit cu siguranţă şi pe la o terasă, unde un tânăr face practică. Vrea să devină ospătar.

Îl cheamă Rareş şi are destul timp să deprindă tainele meseriei. Cu liceu de profil, adică alimentaţie publică, sunt tot mai puţini în ospătărie, în România. E un domeniu prin care se perindă haotic, mulţi tineri, fluctuaţia de personal e uriaşă, direct proporţional cu nemulţumirea clienţilor în aceste servicii. Salariul de bază e mic, e mare însă mirajul ciubucului.

Doar că bacşişul trebuie meritat, niciun client nu-l va lăsa lângă notă de plata, dacă primeşte cafeaua pe tricou sau dacă în loc de un zâmbet şi o vorba bună, meniul vine cu lehamite şi lene.

Găseşti ospătărie adevărată în ţările moderne, unde chelnerii fac carieră şi ies la pensie, bine calificaţi în această meserie. Acolo au plecat şi ospătarii şi chelnerii buni de la noi. A fost un exod uriaş în ultimii 20 ani, ca în multe alte domenii din ţară. Muncă mult mai bine plătită din zonele turistice cu renume, sau de pe vapoarele de croazieră, i-a atras şi pe români.

Despre angajare rapidă în străinătate vorbesc şi câțiva copii. I-am găsit în curtea unei pensiuni de 3 stele din Munţii Apuseni, în localitatea Arieşeni. O zonă mirifică, o bucată de Românie verde, cu sute de spaţii de cazare. Elevii vin de la liceul cu profil almentar din Câmpeni şi sunt în ultimul an.

Aude discuţia şi patronul pensiunii. Moț veritabil, omul a acceptat să colaboreze cu şcoala, în speranţa că îşi va găsi viitori angajaţi printre absolvenţi.

Peste 3,5 milioane de români care au părăsit ţara, pentru a lucra în alte state. ONU a anunţat anul trecut că, pentru prima dată, ţara noastră a intrat în top cinci ţări europene din care au migrat cei mai mulţi oameni.

Pe primul loc e Marea Britanie cu 4,9 milioane; pe doi, Polonia cu 4,4; urmează Germania cu 4 milioane şi apoi România. Cei mai mulţi sunt tineri, 30-45 de ani, majoritatea oameni cu o meserie, deci golul uriaş, lăsat acasă, nu e doar demografic, ci şi de productivitate.

Ne-au plecat muncitorii, dar şi medicii, inginerii sau profesorii.

E nevoie de oameni. Din cei care să ştie meserie. La Bucureşti, după 3 ani de şcoală, elevii în pragul absolvirii, chelnerii de mâine, demonstrează că nu pot face diferenţa între un pahar de apă şi unul de vin.

Iulian Stănescu este sociolog cercetător, lucrează la Institutul pentru Studiul Calităţii Vieţii. Cercetează atent piaţa muncii şi modul în care criza din domeniu ne afectează viaţa.

Iulian Stănescu, cercetător: "Culegem aceste efecte şi ele sunt de durata. Ne afectează pe absolut fiecare dintre noi, pentru că, vedeţi dumneavoastră, există un cost. Ar trebui să se transpună în servicii publice, măcar pe anumite segmente, comparabile cu cele din Vestul Europei. Cum simţim, în România se pune problema de a construi spitale, dar nu mai avem medici. Sunt foarte multe despre modul cum funcţionează instituţiile cum sunt serviciile publice."

Vrem să construim, nu mai avem cu cine, vrem să reparăm, nu mai avem cu cine, vrem să atragem clienţi şi să oferim produse de calitate, nu mai avem cu cine.

Iulian Stănescu, sociolog: "România iese din comunism cu 8,1 milioane de salariaţi şi termină tranziţia cu vreo 4,5 milioane. România, acea forţă de muncă bine calificată, a trimis-o la pensie."