„Fiecare punct de scădere ne apropie de echilibrul în care să consumăm ce producem, nu ceea ce împrumutăm. Cheltuielile de personal ale statului s-au redus (graficul 2). Investițiile se mențin pe baza fondurilor europene. În primele 7 luni, investițiile publice au ajuns la 76 de miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde mai mult decât anul trecut. Aceasta este direcția corectă: reducem cheltuielile care nu pot fi susținute și protejăm investițiile care dezvoltă România”, a adăugat premierul Bolojan.
În primele șase luni ale acestui an, economia României (Produsul Intern Brut - PIB) a scăzut, comparativ cu semestrul I din 2025, cu 0,7% pe seria brută şi cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, după cum a anunțat Institutul Național de Statistică (INS) cu câteva ore înainte de postarea premierului demis.
„Da, această corecție a avut și un efect de contracție economică. Consumul a scăzut cu partea care era pe datorie, cu bani împrumutați. Economia a pierdut creșterea, de fapt iluzorie, adusă de acest consum pe datorie. A fost un efort colectiv al societății, pentru care le mulțumesc românilor”, a recunoscut Bolojan pe pagina sa de Facebook.
Majorarea fiscalității nu s-a tradus în creșteri consistente de venituri la bugetul de stat, după cum reiese chiar din datele oficiale ale Guvernului.
În primele șapte luni ale acestui an încasările statului (în ciuda majorării TVA, a accizelor ș.a.m.d.) au crescut, raportate la PIB cu doar 0,8 puncte procentuale, de la 19,3% din PIB în primele șapte luni de anul trecut la 20,1% din PIB în primele șapte luni de anul acesta, conform execuției bugetare publicată de Ministerul Finanțelor. Veniturile fiscale au crescut, ca pondere, în aceeași perioadă cu 0,7 puncte procentuale - de la 9,7% din PIB în primele șapte luni de anul trecut la 10,4% din PIB în primele șapte luni de anul acesta, conform aceluiași document.
Creșterea veniturilor din TVA și a accizelor, mai ales, trebuie citite și pe fondul unei inflații anuale foarte mari, care a scăzut la 8,2% în luna iulie (de la 9,2% în luna precedentă), cea mai mare din UE. Scumpirile aduc venituri suplimentare la buget pentru că TVA și accizele, de exemplu, se aplică pe niște prețuri mai mari.
Pericolul renunțării la reformele structurale este real, susține premierul Bolojan
„De acum, sunt două variante. Pe care dintre ele o vom vedea depinde de viitorul guvern. Pentru că, oricine vine, va trebui să răspundă la întrebarea: cum vom putea reduce deficitul din PIB în 2027 (5,3%) și în 2028, în condițiile în care granturile din PNRR nu vor mai fi, cheltuielile de apărare nu vor putea scădea, ci vor crește, iar salariile și pensiile vor trebui indexate și nu vor scădea ca pondere din PIB? Asta în condițiile în care costul dobânzilor va fi o provocare și în anii ce vin, după ce am crescut prea repede gradul de îndatorare în perioada deficitelor mari. Dacă nu va continua reformele structurale sau, chiar mai rău, va ceda tentației populiste de a deschide robinetul banilor și al consumului, vom reveni la o situație chiar mai rea decât cea anterioară, pentru că niciun finanțator nu va mai crede că suntem capabili să ne schimbăm. Această variantă trebuie evitată pentru România”, a precizat Bolojan.
În primele șapte luni ale acestui an România a plătit creditorilor (ca dobânzi la datoria publică) peste 40 de miliarde de lei, respectiv aproape 8 miliarde de euro, în creștere cu 8,4 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro) față de perioada similară de anul trecut. Spre comparație, anvelopa salarială bugetară (bugetul pentru salariile bugetarilor) a fost de 95,6 miliarde de lei în perioada ianuarie - iulie 2026. Plata dobânzilor s-a apropiat astfel, ca valoare, de jumătate din cât dă statul pentru întregul aparat bugetar.
