Familia Ceausescu a avut bona unguroaica la copii
Cserey Ilona, Ilus Néni pentru cunoscuti, a lucrat aproape cinci ani in casa pe-atunci tinerei perechi Nicolae si Elena Ceausescu. Fata de ce lasase in satul natal, Estelnic, judetul Covasna, la Bucuresti i s-a parut raiul de pamant
Jurnalul National: Ilona avea casa, masa, haine frumoase, pachete cu alimente pentru familia necajita si putinii bani primiti ca salariu erau mai mult decat putea visa. Si Ceausescu era mai tanar, iar daca unele lucruri vor fi anticipat persoana dificila care avea sa devina, tanara Ilus nu a bagat de seama. In ochii adolescentei venite din Ardeal, „domnul” unde-a slujit parea intruchiparea amabilitatii si a generozitatii. Asa i-a ramas in minte Ceausescu pana la capatul vietii.
Traditia slujnicei unguroaice parea a se fi perpetuat si la noua „aristocratie rosie”. Fetele din secuime gaseau relativ usor de lucru, in casele noilor „domni”. Asa a ajuns in Capitala si Ilus, pe-atunci o copila de 15 ani. A mers la o cunostinta, vecina din sat angajata deja ca bucatareasa in casa Ceausestilor, sa intrebe daca nu s-ar gasi ceva si pentru ea. „Doamna Ceausescu”, pe-atunci tanara sotie si mama, a placut-o pe copila. „A spus doamna Ceausescu «ramani aici, la noi, daca stii sa faci mancare. Era mai bine, totusi, decat sa stam aici, acasa, a fost saracie aici. Dupa o luna mi-a platit bani, era mai bine, totusi. Acolo era o casa mare, cand m-am dus am stat pe strada Londra, apoi ne-am mutat in strada Herastrau nr. 32”.
Tanara Ilus, Ileana, pe romaneste, a ramas cu familia Ceausescu cinci ani. Oprita sa ajute la bucatarie si la treburile casei, a ajuns sa le poarte de grija intai lui Valentin, apoi Zoiei, intaii nascuti ai lui Nicolae si Elena Ceausescu. Cand s-a intors la Estelnic, Nicu nu se nascuse inca. In primii ani, mama le-a fost mai mult Ilus decat „doamna Ceausescu”, a povestit tanara viitorului sot. Lucrau amandoi, plecau dimineata si veneau catre seara, Ceausescu era atunci „ministru de agricultura, apoi s-a facut si mai mare”. Era un tata bun, tinea la copii dar nu petrecea multa vreme cu ei, fiind mai mult plecat. Copiii stateau mai mult cu Ilona si cu bunica din partea mamei.
Romania Libera: Cum sa calatoresti gratis in lume. Comisia Europeana deconteaza calatoriile tinerilor dispusi sa lucreze ca voluntari pentru a-i ajuta pe altii. Centrul de Voluntariat Independent, una dintre cele cateva asociatii care activeaza in peisajul voluntariatului din Cluj, ii ajuta pe tineri sa colinde Europa si sa-si aleaga corect o meserie pe care presupun ca o vor practica toata viata lor. „Tinerii sunt alesi pe baza unor interviuri si sunt trimisi in diferite tari, unde participa la anumite actiuni. Teoretic, putem face proiecte pentru orice tara, dar practic ne-am limitat la cele din Europa si la Turcia, deoarece, pentru tarile mai exotice si mai indepartate, proiectele sunt mai dificile", a explicat coordonatoarea Centrului, Nicoleta Chis Racolta, care lucreaza in domeniul voluntariatului de 15 ani.
Stagiile pe care tinerii le pot petrece in alte tari pot fi scurte, de doua-sase luni, sau lungi, de un an, iar tinerii isi aleg singuri ori tara, ori activitatea. Pe parcursul acestor luni ei vor avea cazarea si masa asigurate, precum si „bani de buzunar". Exista insa doua neajunsuri - tinerii trebuie sa aiba pana in 30 de ani si nu pot participa la acest tip de voluntariat decat o data in viata. „Li se acorda tot sprijinul de care pot avea nevoie. Conditiile nu sunt de lux, dar sunt decente si sunt comparabile cu cele pe care si le-ar putea permite un om din clasa de mijloc, la el acasa", a mai spus Nicoleta Chis.
MEDIAFAX: Pe ce a cheltuit statul banii in 2010: telefoane, laxative si lumanari. Institutii si companii de stat au cumparat anul trecut masini, aparate de aer conditionat, laptopuri, mobilier, telefoane mobile si servicii telecom in valoare de 175 milioane euro, peste nivelul din 2009, la care se adauga cateva milioane lei bugetate de primarii pe fantani arteziene, statui si lumanari.
Contracte in suma cumulata de peste 3,7 milioane lei au fost incheiate si pentru achizitia de hartie xerox, pixuri, dosare, plicuri, bibliorafturi, cartuse toner, CD-uri, apa minerala.
Pe lista companiilor de stat care au incheiat asemenea achizitii se afla astfel si societati cu probleme financiare pentru care Guvernul a fost obligat de catre Fondul Monetar International sa instituie un sistem de monitorizare financiara, precum CFR Calatori si Metrorex. Comparativ, suma achizitiilor publice pentru astfel de produse inregistrata in 2009 a fost de 140 milioane euro.
Gandul: Ce autostrazi au promis si cati bani au pus in buget pentru ele. Bugetul de investitii al CNADNR este anul acesta similar celui din 2010. La drumuri se mai angajeaza 150 de oameni, la Calea Ferata se dau afara 5.600. Anul acesta, Transporturile au la dispozitie, prin Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), 1,42 de miliarde de euro pentru investitiile in infrastructura, atat in drumuri nationale, cat si in autostrazi, in crestere nesemnificativa fata de bugetul de anul trecut, conform proiectului de buget pe 2011, publicat pe site-ul ministerului de resort. La un cost mediu de 7 milioane de euro pe kilometru de autostrada, bugetul ar ajunge pentru proiecte in lungime totala de 200 de kilometri.
In 2011 vor fi finalizati 117 noi kilometri de autostrada. Este vorba despre tronsoanele Cernavoda-Medgidia (19,25 km), Medgidia-Constanta (31,5 km), Arad-Timisoara (32,25 km) si centurile la nivel de autostrada Constanta (22 km) si Arad (12,25 km). Anca Boagiu, ministrul Trans¬porturilor, a declarat la finele anului trecut ca Autostrada Soarelui, Bucuresti-Constanta, va fi gata cu siguranta pana la finele acestui an. Printre proiectele care ar trebui sa fie finalizate tot anul acesta se numara si variante ocolitoare, printre care cele din zona de nord a Capitalei, intre DN 7 si DN 2 (bretele de legatura, pasaj superior peste calea ferata la Otopeni si pasajul Mogosoaia), cea din Suceava si cea din Cluj, sectiunea de Nord-Est.
De asemenea, in plan este si reabilitarea a 238,6 kilometri de drumuri nationale, actiune care ar putea costa circa 178 milioane de euro, conform standardelor de cost impuse de Ministerul Transporturilor anul trecut, de 746.700 de euro pe kilometru de drum national de categoria III. Din total, doar 43,4 kilometri de DN vor fi reabilitati cu bani de la bugetul de stat, finantarea in cazul celorlalte proiecte fiind asigurata cu ajutorul institutiilor financiare internationale.
CNADNR si-a bugetat pentru anul acesta venituri totale de 1,92 de miliarde de euro, ceea ce inseamna ca bugetul de investitii, de 1,42 miliarde de euro, reprezinta circa 74% din total. Daca diferentele dintre ceea ce scrie in buget si ceea ce se face efectiv vor ramane la fel de mari ca anul trecut, investitiile vor totaliza cu 8% mai putin, respectiv 1,3 miliarde de euro. Anul trecut, CNADNR isi propusese, la inceputul anului, investitii totale de 1,31 miliarde de euro, conform raportarilor de final de an suma fiind cu 8% mai mica.
EVZ.ro: CSM, in razboi cu judecatorii Curtii Constitutionale.
Consiliul Superior al Magistraturii nu lasa impresia ca s-ar supune deciziei CCR, care a desfiintat hotararea Senatului privind validarea noilor sai membri. Activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) continua si dupa decizia Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), care a pus sub semnul intrebarii nu doar existenta celui mai important for din justitie in actuala formula, ci si functionarea lui sub actuala conducere. Concret, CCR a admis ambele sesizari ale PDL privind validarea noilor membri ai CSM de catre Senat. Hotararea Senatului a fost declarata neconstitutionala si, implicit, desfiintata.
Prima dintre sesizarile PDL il viza pe unul dintre reprezentantii societatii civile in Consiliu, Victor Alistar, care, potrivit unei decizii a Agentiei Nationale de Integritate (ANI), nu mai poate ocupa o functie publica pana in august 2012, din cauza unei situatii de incompatibilitate.
Pe de alta parte, Alistar sustine ca a contestat aceasta de cizie, insa ANI precizeaza ca hotararea sa este definitiva, fiind atacata tardiv. Cealalta sesizare a PDL se referea la magistratii Lidia Barbulescu, Dan Lupascu si Daniel Chiu jdea, care, potrivit Legii de functionare a Consiliului, nu ar mai fi avut dreptul sa candideze pentru al doilea mandat.
Acestia au candidat insa, argumentand ca prevederea ar fi fost introdusa in Regulamentul CSM in timpul primului lor mandat si ca ar avea efecte doar peste sase ani. In fine, CSM a remis ieri un comunicat ambiguu si interpretativ, in care invoca un articol din Legea fundamentala, potrivit caruia deciziile CCR "au putere numai pentru viitor". "Batalia" pentru accederea in varful ierarhiei magistratilor a fost presarata de framantari fara precedent in randul acestora. Primele alegeri, derulate pe 17 septembrie anul trecut - cand au fost anuntati cei 37 de candidati ramasi in cursa - au scos la iveala nemultumirea multora dintre judecatorii si procurorii tineri, care i-au criticat pe unii dintre membrii CSM. Mai exact, cei care n-au mai prins un loc pe listele finale i-au contestat pe cativa fosti si actuali membri ai Consiliului. Printre acestia, Dan Lupascu, de la Curtea de Apel Bucuresti, Lidia Barbulescu, de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, si Daniel Nicolae Chiujdea, de la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 - adica, toti cei la care a facut referire, ieri, si CCR.
ZF.ro: Un roman cucereste IBM. Mihai Tudor, 50 de ani, care a fost numit la inceputul acestui an director general pentru Europa de Sud-Est al gigantului IT american IBM, va coordona un business de sute de milioane de euro pe an si cateva mii de angajati, din Romania, Slovenia, Croatia, Bulgaria si Serbia. El va lucra direct cu sefii subsidiarelor IBM si directorii celor mai importante departamente din fiecare tara, tinta mandatului sau fiind de a mari veniturile companiei in regiune. Tudor va ramane in Bucuresti, insa va petrece cea mai mare parte a timpului calatorind in regiune. Gigantul american considera Europa de Sud-Est o piata emergenta cu un potential ridicat de crestere, atat pe segmentul clientilor guvernamentali, cat si al celor privati. Tudor spune ca dintre cele cinci tari cea mai avansata este Slovenia, in timp ce Romania si Bulgaria - tari membre ale UE "care trec inca prin dificultati economice mai accentuate", au, la fel ca si Croatia si Serbia, un potential de crestere important.
