Ne vom confrunta cu ger cumplit, urmat de fenomene extreme. Explicațiile ANM

×
Publicitate

Deşi mulţi s-au săturat deja de iarnă, 2018 a fost al treilea cel mai fierbinte an din ultimul secol. Temperatura medie a fost cu 1,6 grade mai mare faţă de media calculată pentru intervalul 1900-2018.

De altfel, luna aprilie a fost cea mai caldă din ultimii 120 de ani. Toate din cauza încălzirii globale, efect direct al poluării. În aceste condiţii ne putem aştepta, pe termen lung, spun specialiştii, ca anotimpurile să se amestece şi să trăim o succesiune de fenomene extreme.

vreme

Pare o bandă rulantă care transporta zăpadă, însă este de fapt un TIR îngropat sub nămeţi uriaşi. Imaginile au fost filmate luni în Austria.

Asemenea fenomene extreme au avut loc în toată Europa Centrală, din Franţa, Germania, Austria, nordul Italiei şi până în Balcani, unde zăpada a creat mari probleme. Ninsorile abundente vin după o perioadă caldă. Şi se pare că urmează un ger cumplit, după care din nou o încălzire nefirească, şi iarăşi zăpadă, potrivit Centrului European pentru Prognoză.

În România, meteorologii au anunţat că anul care a trecut a fost al treilea cel mai cald de la 1.900 încoace. Temperatura medie a fost de 11,57 de grade, cu un 1,5 grade peste media secolului. Efectele acestor anomalii sunt majore, spun specialiştii.

Roxana Bojariu, climatolog ANM: "Te poţi aştepta ca odată cu încălzirea globală în următoarele decenii iarna să nu mai fie cea pe care o cunoşteam noi şi să fie practic o succesiune de episoade calde şi reci, per total poţi să ai o iarnă caldă în medie, dar cu episoade limitate în timp foarte severe, şi lucrurile se pot aşeza cu totul altfel decât eram obişnuiţi. E o caracteristică a schimbării climei din păcate."

Anul care a trecut am avut 9 luni anormale din punct de vedere termic. Abaterile au oscilat între 3 şi 4,7 grade. De fapt luna aprilie 2018 a fost cea mai caldă luna aprilie de când se fac măsurători meteorologice la noi în ţară. S-au înmulţit însă fenomenele extreme: tornade, inundaţii, secetă, viscole şi caniculă.

Roxana Bojariu, climatolog ANM: "Devine din ce în ce mai clar că schimbarea climatică nu înseamnă doar încălzire graduală şi nu înseamnă doar modificări în regimul mediu, ci se schimbă tiparele vremii. Se schimbă caracteristicile schimbului de căldură şi umiditate între componentele sistemului climatic."

Iar asta într-un mod accelerat. Nouă din ultimii zece ani sunt în topul anilor cu cele mai mari anomalii climatice.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
Citește și...
Avertizare de Cod Portocaliu. Vântul va depăşi 125 de kilometri pe oră

ANM a emis marţi dimineaţă o avertizare Cod Portocaliu.

Vremea 15 ianuarie 2019. Temperaturi scăzute și vânt puternic în multe regiuni din țară

Marți, vremea se răceşte, şi în plus, vântul amplifică senzaţia de frig. Prin vest, nord şi centru, ninsorile se extind după lăsarea nopţii şi vor fi mai consistente pe la munte.

Cod galben de viscol în zone din 27 de judeţe până miercuri seara; vânt şi precipitaţii, în rest

Administraţia Naţională de Meteorologie a actualizat, luni, atenţionarea Cod galben de viscol emisă duminică, şi a extins la 27 de la 12, numărul judeţelor afectate.

Recomandări
Politico: Europa ezită să acţioneze, în ciuda intensificării atacurilor hibride ruseşti. Kremlinul testează limitele NATO

În ciuda intensificării atacurilor Rusiei asupra infrastructurii critice europene şi a fabricilor de armament, ţările NATO rămân reticente în a lua măsuri dure imediate care ar putea provoca Kremlinul, scrie Politico.

Dronă doborâtă de NATO deasupra Lituaniei. ”O astfel de pregătire este vitală”

Avioane de vânătoare ale NATO au doborât o dronă deasupra Lituaniei, a anunţat marţi preşedintele acestei ţări membre a Alianţei Atlantice, Gitanas Nauseda, relatează AFP.

Cum ajung urșii să trăiască tot mai aproape de casele din România. Puii, crescuți tot mai des lângă oameni

Cercetătorii spun că ursoaicele învață de mici să își crească puii lângă sate și orașe.