Risc de avalanșe în mai multe masive din România. La ce trebuie să fie atenți turiștii

62317863
Shutterstock

Căderile de zăpadă din ultimele zile și temperaturile înregistrate în perioada 18 – 19 ianuarie au determinat meteorologii de la Administrația Națională de Meteorologie să emită o avertizare de risc de avalanță în mai multe masive din România.  

Cel mai ridicat grad de avalanșă, Risc 3 pe o scară de la 1 la 5, se înregistrează în Carpați Meridionali, la o altitudine de peste 1.800 de metri.

Risc însemnat de avalanșă în Meridionali

La peste 1800 m, la suprafață se găsește stratul de zăpadă proaspăt depusă peste stratul mai vechi depus de ninsorile de săptămâna trecută, este de 15-20 cm. În profunzime stratul vechi este format din zăpadă întărită, având intercalate și cruste subțiri de gheață. În zona crestelor sunt formate numeroase plăci de vânt pe majoritatea versanților, cele mai recente pe versanții nordici, îndeosebi pe cei cu orientare nord-estică, explică meteorologii.

Potrivit acestora, pe pantele suficient de înclinate sau pe văile adăpostite, se pot declanșa avalanșe de dimensiuni medii, prin alunecarea zăpezii proaspete (cu rezistență și stabilitate redusă) peste stratul mai vechi și înghețat la suprafață, sau prin ruperea și alunecare plăcilor de vânt, riscul fiind amplificat la supraîncărcări.

În ceea ce privește zona 1500-1800m din Carpații Meridionali, stratul de zăpadă are dimensiuni reduse. Pe fondul vremii calde, vor fi condiții pentru curgeri și avalanșe de mici dimensiuni. La altitudini mai mici de 1500 de metri stratul de zăpadă s-a topit și este discontinuu.

Harta avalanse

Risc de avalanșe în Munții Rodnei

În Munții Rodnei și în Călimanii Bistriței, meteorologii au anunțat că este un risc moderat de avalanșă. La peste 1800 metri, stratul de zăpadă a crescut cu 10-15 cm în platformele stațiilor meteorologice. Datorită vântului puternic, o mare parte din zăpadă a fost viscolită și depusă pe văi, unde sunt acumulări mai importante, iar pe versanții nordici și estici s-au format plăci de vânt. În profunzime, stratul vechi de zăpadă este compact și întărit, cu cruste subțiri în interior. Pe anumite văi, unde sunt depozite mai mari de zăpadă, se pot declanșa avalanșe de dimensiuni mici și izolat medii, prin alunecarea stratului nou-depus sau ruperea plăcilor de vânt, riscul fiind crescut la supraîncărcări.

La altitudini mai mici de 1800 de metri stratul de zăpadă este redus, doar izolat fiind condiții pentru avalanșe de mici dimensiuni pe văile unde vântul a creat acumulări mai importante, iar sub 1500 m este discontinuu.

Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
Este cea mai caldă zi de ianuarie din ultimii 22 de ani în București

În București, miercuri se înregistrează maxime de 20-21 de grade, ceea ce stabilește un record pentru ultimii 22 de ani.

Vreme la extreme, în România. La poalele munților este primăvară, iar pe culmi este iarnă

Iarna aceasta ne confruntăm cu fenomene cu totul neobișnuite. În vreme ce la poalele munților e primăvară, pe culmile Carpaților Medidionali s-a dezlănțuit urgia.  

Vremea azi, 18 ianuarie. Temperaturi extrem de ridicate pentru această lună. În Bucureşti va fi cel mai cald

Astăzi avem vreme extrem de caldă pentru luna Ianuarie și maxime de 21...22 de grade în Lunca Dunării. Atmosfera se menține închisă în vest, nord și centru, pe unde mai vin ceva ploi.

Recomandări
Nicușor Dan reia consultările pentru formarea Guvernului, la 1 septembrie: „Ar fi fost bine ca varianta Tomac să fii trecut”

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern.

Trump calmează aliații și dă asigurări că Putin nu va ataca NATO: „Am avut discuții bune cu el”

Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări joi că omologul său rus, Vladimir Putin, 'nu va ataca un teritoriu al NATO', transmit AFP şi Reuters.

Dezastrul din Nepal, explicat: prăbușirea de la 7.000 de metri care a declanșat o viitură ireală

Dezastrul care a îndoliat Nepalul a pornit în câteva secunde, la peste 7.000 de metri altitudine, iar efectele s-au simțit la mai bine de 100 de kilometri distanță.