Elena Kuji Buteică a renunțat la industria luxului din Monte Carlo pentru a ajuta tinerii din România să-și împlinească visul

Dată publicare: 09-04-2021 20:30
Dată actualizare: 09-04-2021 20:31


La 19 ani a plecat din Bistrița pentru studii în Franța și Italia. La 19 ani a plecat din Bistriţa pentru studii in Franta si Italia. A studiat diplomaţie culturală, a primit o bursă la Sorbona timp de un an, iar în Monaco a învăţat industria luxului.

Elena Kuji Buteică s-a întors acasă, pentru că și-a dorit să muncească pentru România. Are 30 de ani și face voluntariat în educație, îi ajută pe tineri să-și pună în practică o idee prin care pot schimba ceva în comunitatea lor, în România.

Deși a muncit în cele mai mari companii de lux din lume s-a întors în România pentru a ajuta tinerii de vârsta ei să-și îndeplinească visul, să îi învețe să își pună bazele propriilor firme, ONG-uri sau asociații, să schimbe ceva în comunitatea lor.

Elena Kuji Buteică coordonează proiectul ''Ziua Generației Z'' adresat tinerilor de până în 25 de ani care vor să rezolve problemele din educație, sănătate, cultura, mediu sau energie din comunitatea lor.

”Am plecat de la Bistrița la 19 ani, orașul meu natal, în străinătate pentru studii, în Italia, Franța pe urmă din nou în Italia, pentru că am fost cu o bursă la Sorbona un an, apoi am plecat la Monte Carlo pentru un masterat în industria luxului. După ce am încheiat parcursul de studii în străinătate m-am mutat în Londra unde am și lucrat în industria luxului”, povestește Elena.

Roxana Hulpe: Ce înseamnă industria luxului?

Elena Kuji Buteică: Înseamnă toate brandurile pe care le cunoaștem la nivel global, de la yachturi, parfumuri, haine și orice alt domeniu pe care ți-l poți închipui. Cam toate produsele scumpe, frumoase și la care toată lumea râvnește.

Roxana: Ce ai studiat la Monaco și Monte Carlo?

Elena: La Monte Carlo am studiat bunuri și servicii de lux, tot ceea ce presupune această industrie a luxului, de la cum se construiește povestea unui astfel de brand, care sunt valențele sale sociale, implicarea pe care o are un astfel de produs pe lângă producția propriu-zisă sau serviciul pe care îl oferă, nivelul de detaliu la care trebuie să fii atent într-un astfel de brand sau într-o astfel de companie pentru a oferi întotdeauna o experiență peste măsura așteptărilor clienților.

Roxana: Puteai să te angajezi în orice companie de lux din lume și totuși ai ales să te întorci în România.

Elena: N-am plecat niciodată cu gândul de a rămâne în străinătate, am știut din start că îmi doresc să mă întorc în România, sunt o fire cu patriotism în ea și care își iubește țara și iubesc foarte tare românii. Nu știam când mă voi întoarce. Era o diferență mare să pleci atunci la studii în străinătate, față de cum este acum. Aveam mult mai puțină informație. Țin minte cum trimiteam cunoscuții să-mi strângă fluturași de la târgurile de universități din București ca să aflu mai multe ori acum totul este pe internet.

Roxana: Dar știai atunci la 19 ani când ai ales să pleci că te vei dezvolta altfel acolo, în străinătate, decât ai fi făcut-o în România?

Elena: Asta da, mai ales că programul pe care l-am urmat nu-l găseam în universitățile din România. Am făcut prima dată o licență în diplomație culturală și nu avem opțiunea de a studia într-o limbă străină, dar nu limbi străine și de a face alte materii. Dar am vrut să mă întorc în țară de la bun început, de ce, cred că e un cumul de factori, cred că e și un destin la mijloc, dar mi-am dorit să muncesc pentru România.

Roxana: Știu că tu crezi foarte tare în tineri, te-ai axat foarte mult în tot acest timp în voluntariat în educație, în urma programelor de care te-ai ocupat foarte mulți tineri au ajuns în final să aibă propriile start up-uri, propriile firme și să aibă astăzi succes și vorbim despre tinerii României care au succes și schimbă ceva aici în țară.

Elena: Sunt mulți tineri care au ales să rămână, dar și cei care locuiesc în străinătate și muncesc pentru România pentru că poți ajunge un adevărat ambasador pentru România de oriunde ai fi și m-am implicat de la bun început, din anii de liceu, m-am implicat în acțiuni de voluntariat pentru că eu cred în puterea comunității și cred că fiecare ne putem implica pentru a face mult bine lumii în care trăim și îmi doresc să pun umărul să creez aceleași oportunități pe care le-am avut eu.

Roxana: Activezi pe partea asta de voluntariat care îți aduce foarte multă recunoaștere, dar jobul tău e cu totul altul. Ce faci zi de zi?

Elena: Da, eu activez în industria luxului și în România făcând mereu uniunea între lux și meșterii populari, am lansat și propriul brand ”Kuji”, după numele meu de fată și creez niște brâuri făurite de meșteri populari brodate cu mărgele în județul meu Bistrița Năsăud iar în viitor doresc să dezvolt tot mai multe astfel de produse care să le ofere acestor meșteri populari să-și pună în lumina reflectoarelor munca, arta care e prea puțin văzută și arătată lumii și admirată prea puțin. Atât timp cât ești român și simți românește faci în primul rând pentru tine.

Roxana: Acum lucrezi la un alt proiect foarte drag ție: Ziua Generație Z. Ce se întâmplă acolo?

Elena: Ziua Generației Z este un proiect în plină desfășurare, este un proiect dedicat tinerilor români din țară și din străinătate de până în 24 de ani care se va desfășură online și total gratuit care vor să își contureze și vor să își consolideze visul pentru viitorul lor și pentru viitorul României. Proiectul are două etape: participanții vor trece prin ambele: academia digitală și laboratorul de idei și inițiative. Practic pe parcursul academiei digitale vor participa la o serie de cursuri: poveste și strategie, astfel încât să învețe să își spună povestea și proiectele, să fie eficienți, să transmită mesjaul frumos. Iar a doua sferă de cursuri e de strategie care își propune să descopere instrumentele necesare pentru a-și transforma ideea în proiect. Iar în a doua etapă, cea de laborator de idei și initiative, îi vom pune în echipe pentru a dezvolta proiecte care să îmbunătățească situația din comunitatea lor sau să rezolve o problemă pe care ei o văd în cinci domenii cheie: educație, sănătate, cultură, energie și mediu și smart city.

Roxana: Orice tânăr de până în 25 de ani poate alege o astfel de temă și poate învăța să își spună povestea, să pună bazele unui ONG, unei firme dacă își doresc să genereze profit?

Elena: Da, iar după proiect îi vom ajuta să își implementeze și ideea. Dar au parte de traineri și mentori care le pot oferi cele mai bune informații și sperăm să se creeze o legătură între traineri și tineri și să facă împreună pași înainte și absolut și România va face odată cu ei pași înainte.

Roxana: Știm cu toții despre SMURD, serviciul de prim ajutor, despre Asociația Dăruiește Viață, sunt ONG-uri și comunități prin care se schimbă ceva concret în România. Ei pot învăța practic în programul Ziua Generației Z cum să puna bazele unei astfel de asociații care în final să se implementeze la nivel național?

Elena: SMURD de exemplu a apărut ca o grupare de voluntari care a fost absorbită de stat. Prin 90 tânărul doctor care voia să pune bazele acestui serviciu avea vreo 20 și ceva de ani pe atunci dacă nu mă înșel, era de vârsta tinerilor de azi, avea o dorință și un plan și atunci l-a pus în aplicare și a găsit o deschidere pentru a o implementa și azi ajută mulți români în fiecare oră și sunt multe exemple. Cuibul artiștilor, o grupare de tineri actori, au realizat în facultatae că nu au șanse să își pună în practică meseria, așa că au deschis propriul teatru, au creat o gașcă de tineri actori care juca în fiecare zi în baza unor donații și au ajuns să fie o bucurie și pentru spectatori și pentru actorii care aveau nevoie de platormă și de un job.

Roxana: Și iată cum niște idei s-au transformat în proiecte mari. Asta pot învăța tinerii în proiectul Ziua generației Z?

Elena: Asta ne dorim, să viseze pentru România și pentru viitorul lor și ceea ce viseze să știe că se poate contura. Tinerii se pot înscrie pe www.ziuageneratieiz.ro până joi 15 aprilie iar pentru înscriere tinerii trebuie să urmeze niște reguli: un CV, un eseu intitulat ”Visul meu pentru România”, în care să argumenteze cum ar rezolva o problemă în comunitatea lor. Mulți dintre cei care s-au înscris până acum ne-au spus că vor să schimbe ceva în sănătate, în educație și cultură. Tinerii vor să schimbe puțin rolul educației și culturii în mediul rural și statul femeii în acest mediu.

Roxana: Cine sunt tinerii din Generația Z?

Elena: Tinerii Z sunt primii nativi digitali, o generație foarte atentă la informație, în permanență conectată la un mesaj și au dorința de a căuta adevărul și sunt mult mai deschiși de a se implica în cauze care să ajute comunitățile, mult mai mult ca noi milenialii care suntem mai individualiști, ei sunt o generație a dialogului.