Locul din România unde moartea este luată în râs este cunoscut de toată lumea. Legătura cu istoria dacilor
Cimitirul Vesel este cu siguranță unul dintre cele mai faimoase cimitire din România, dacă nu din lume.
Cimitirul Vesel se află în satul Săpânța, județul Maramureș, și este locul unde cei care pleacă din această lume preferă să o facă într-o notă plină de veselie.
Crucile de lemn de pe morminte sunt pictate în culori vii și simbolice, predominant în albastru, purtând o imagini colorate și având inscripționate poezii umoristice legate de viața decedatului și de imaginea lor în memoria familiilor și a comunității.
Despre Cimitirul Vesel
Primele morminte ale acestui cimitir fericit au fost împodobite în 1935, la inițiativa meșterului popular Stan Ioan Pătraș, care a dorit să adauge o notă umoristică acestor despărțiri triste.
Se crede că el s-a inspirat din cultura dacilor, despre care se crede că sărbătoreau viața și în loc să plângă moartea.
Cimitirul Vesel a fost într-o oarecare măsură un secret pentru lumea exterioară până în perioada târzie a vieții sale, la începutul anilor 1970, când un jurnalist francez a descoperit locul și l-a popularizat.
Astăzi, tradiția este continuată de către ucenicul său, Dumitru Pop Țincu, iar Cimitirul Vesel numără acum peste 800 de cruci viu colorate, sculptate din lemn de stejar.
Unele dintre ele sunt pictate pe ambele părți, cu o parte conținând epitafuri despre viața decedatului, iar cealaltă conținând ilustrații despre modul în care au murit.
Stan Ioan Pătraș a murit în 1977, lăsând casa și munca sa celui mai iubit elev, care continuă să istorisească povești de viață pe crucile de lemn. Stan Ion Pătraș și-a cioplit propria cruce, iar acesta este epitaf scris pe piatra sa funerară:
De când eram copil
Stan Ioan Pătraș mă chemam
Ascultați-mă, oameni buni
Căci nu voi spune minciuni
Toate zilele ce le-am trăit
Niciunui rău nu i-am dorit
Numai bine, cât am putut
Oricui, oricând
Oh, lumea mea săracă
Prin ea a trăi a fost atât de greu
Cimitirul Vesel
Mormântul lui Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel
Deoarece Săpânța este un oraș foarte mic, nu există prea mult loc pentru secret. Dumitru Pop a spus că nimeni nu s-a supărat vreodată din cauza lucrărilor de artă și că familiile chiar doresc ca adevărul real să fie reprezentat pe piatra funerară.
El spune că cel mai comun problemă cu care se confruntă este faptul că poate deveni repetitiv: "Viața lor a fost aceeași, dar vor ca epitafiile lor să fie diferite de celelalte.”
Unele pot părea insensibile sau indiscrete, dar scopul lor este de a reda viața așa cum este, cu bune și rele, cu păcate sau accidente tragice, cu povești amuzante și momente fericite.
Cimitirul Vesel, cu abordarea sa originală a morții și vieții, este o imagine vie a atracțiilor diverse pe care le poți găsi în Maramureș.
Istoria cimitirului
Locuitorii din Săpânța sunt cunoscuți în regiune pentru obiectele artizanale produse aici, pentru costumele populare și pentru cergile realizate.
Cu toate acestea, Săpânța a devenit cu adevărat cunoscută în România și în străinătate datorită Cimitirului Vesel din localitate.
Acest cimitir este situat în Săpânța, în județul Maramureș, și este faimos pentru crucile mormintelor, picturi care reprezintă scene din viața și activitatea persoanelor înmormântate.
Unele cruci includ chiar versuri în care sunt menționate, adesea cu nuanțe umoristice, persoanele respective.
Originalitatea acestui cimitir constă în diferențierea față de majoritatea culturilor popoarelor, care consideră moartea un eveniment solemn
Uneori, caracterul aparte al acestui cimitir a fost asociat cu cultura dacilor, care credeau în nemurire și considerau moartea un motiv de bucurie, deoarece persoana ajungea într-o altă viață, mai bună.
Cimitirul își are originea în câteva cruci sculptate de Stan Ioan Pătraș.
Astfel, în 1935, Pătraș a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu aproximativ 800 de astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber cu o natură unică și o atracție turistică.
Cimitirul celebru se află în centrul comunei, lângă biserica parohială și are peste 800 de cruci.
Specificul acestui cimitir constă în crucile sale sculptate din lemn de stejar, pictate și versificate prin încrustare.
Culoarea aleasă de Stan Ioan Pătraș este albastrul, cunoscut sub numele de "albastrul de Săpânța", care este puțin diferit de albastrul de Voroneț.
Majoritatea epitafurilor sunt scurte, constând în general într-un număr de versuri cuprinse între 7 și 17, însă există și câteva care se întind pe mai multe versuri, uneori chiar dublându-se.
Versurile sunt simple, spontane și scrise în graiul maramureșean, adesea fără a respecta strict gramatica.
Fiecare epitaf cuprinde în câteva versuri numele și aspecte esențiale din viața persoanei înmormântate.
În toamna anului 2008 a avut loc un scandal: parohul ortodox din Săpânța a inițiat lucrări de modificare a bisericii din Cimitirul Vesel, edificiu ridicat în anul 1886 de parohia greco-catolică din localitate. Lucrările propuse vizau demolarea turnului neogotic al bisericii, construirea a cinci turnuri noi și vopsirea lăcașului în culoarea albastră, "pentru a da autenticitate comunei".
Pe data de 29 aprilie 2009, a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de oprire a lucrărilor și de evacuare a parohiei ortodoxe, la cererea parohiei greco-catolice, care revendică lăcașul de cult și care reclamă intenția ștergerii caracterului catolic al edificiului, finanțată de Ministerul Culturii și Cultelor.
Ce poți vizita în împrejurimi și cum ajungi la Săpânța
Localitatea Săpânţa este situată în județul Maramureş, la poalele munților Gutâi, la confluența râului Săpânţa cu Tisa, la 18 km de Sighetul Marmaţiei.
Localizat în centrul judeţului Maramureș, în localitatea Săpânța, este la o distanță de 20 de kilometri de Sighetu Marmației. Cel mai bine ajungi aici cu mașina.
Mănăstirea Săpânța-Peri
Vizitatorii din Săpânța ar trebui să facă și o oprire la Mănăstirea Săpânța-Peri, un loc de închinare reprezentativ pentru regiunea Maramureș. Biserica este considerată a fi cea mai înaltă biserică de lemn din lume
Actuala mănăstire, înființată în 1997, înlocuiește vechea Mănăstire Peri, distrusă la începutul secolului al XVIII-lea.
Cele mai multe din cele aproximativ 400 de metri cubi de lemn folosite pentru această construcție (în principal lemn de stejar) provin din surse locale.
Împreună cu Cimitirul Vesel, Mănăstirea Săpânța-Peri este astăzi una dintre principalele atracții turistice ale zonei.
Bisericile din lemn ale Maramureșului
Regiunea pitorească a Maramureșului nu este cunoscută doar pentru obiceiurile sale vechi și impresionante sau pentru satele tradiționale, ci și pentru bisericile din lemn care au supraviețuit sute de ani pentru a-și povesti istoriile tuturor vizitatorilor.
Biserica din lemn de la Desești
UNESCO le-a inclus pe opt dintre ele în lista de situri din Patrimoniul Mondial pentru arhitectura lor unică și valoarea culturală remarcabilă.
Ele sunt foarte importante pentru peisajul cultural al acestei zone muntoase din nordul României. Pot fi găsite în satele nu foarte departe de Săpânța, cum ar fi Bârsana (aproximativ 38 km) sau Desești (aproximativ 41 km).
Casa memorială a artistului Stan Ioan Pătraș
Casa Memorială a lui Stan Ioan Pătraş, cunoscută și sub numele de Casa Meşterului în regiune, este locul în care s-a născut și a trăit Stan Ioan Pătraş, meșterul care a realizat crucile din Cimitirul Vesel. Situată la aproximativ 200-250 de metri de Cimitirul Vesel, casa găzduiește atelierul de sculptură și pictură al meșterului, precum și crucile realizate de acesta.
În interiorul muzeului memorial, vizitatorii pot admira numeroase sculpturi în basorelief, picturi pe sticlă, fotografii din viața artistului, dar și articole din ziarele vremii.
Toate aceste exponate fac din Casa Memorială Stan Ioan Pătraş un punct de atracție turistică ce nu trebuie ratat de către turiștii care explorează Țara Maramureșului.
