Satul din România desprins parcă din Rai. Comoara ascunsă, situată nu departe de București
Aflată la granița județelor Argeș și Brașov, se află o comoară ascunsă: comuna Dâmbovicioara, care a fost declarată stațiune de interes național.
Această localitate se află pe culoarul Rucăr-Bran și este un loc cu adevărat idilic și perfect pentru iubitorii de natură care vor să exploreze natura și obiective turistice cu adevărat interesante.
Unde se află și cum ajungi în comuna Dâmbovicioara
La marginea nord-estică a județului și la limita cu județul Brașov, la poalele Munților Piatra Craiului, se găsește comuna Dâmbovicioara. Acest colț de rai se află pe culoarul Rucăr-Bran.
Probabil cea mai comodă metodă de a ajunge aici este cu mașina personală, iar comuna Dâmbovicioara este ușor accesibilă de pe șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov.
În timp ce te afli pe drumul DN73, la Podu Dâmboviței vei observa ramificația către șoseaua județeană DJ703, care te va conduce spre nord în județul Brașov, până la Fundata. Din acest punct, o scurtă călătorie cu mașina de aproximativ 30 de minute te va purta în comuna Dâmbovicioara.
O altă opțiune este să utilizezi transportul public sau să închiriezi o mașină pentru a explora această zonă superbă pentru a putea vizita toate obiectivele turistice din împrejurimi.
Indiferent de opțiunea aleasă, comuna Dâmbovicioara are de oferit o mulțime de obiective turistice și posibilități de drumeții și excursii.
Dâmbovicioara – istoric
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Dâmbovicioara nu exista ca entitate administrativă distinctă, teritoriul său fiind inclus în comuna Rucăr.
În acea perioadă, singurul sat consemnat pe teritoriul viitoarei comune Dâmbovicioara era satul Dâmbovicioara.
Comuna Dâmbovicioara a fost înființată în anul 1931, în cadrul județului Muscel, având ca sate componente Dâmbovicioara și Ciocanu.
În 1950, comuna a fost transferată în raionul Muscel din regiunea Argeș, iar în 1968 a devenit parte a județului Argeș, alăturându-i-se și satul Podu Dâmboviței de la comuna Rucăr.
Din punct de vedere istoric și cultural, comuna Dâmbovicioara este bogată în monumente de interes național și local.
Printre acestea se numără situl arheologic al așezării romane de la Podu Dâmbovitei, datând din secolele al II-lea–al III-lea e.n., precum și Cetatea Oratea, ridicată în mijlocul secolului al XIV-lea pe Dealul Sasului, un monument istoric de arhitectură de interes național.
De asemenea, în comuna Dâmbovicioara se găsesc case vechi, unele datând din secolul al XVIII-lea, și alte obiective de interes local.
Printre acestea se numără podul lui Brâncoveanu, construit în 1711, biserica „Sfinții Împărați”, ridicată în 1940, și o altă cruce de piatră din 1815, amplasată în sud-vestul satului Ciocanu.
Dâmbovicioara - obiective turistice
Comuna Dâmbovicioara este formată din trei sate: Podu Dâmboviței, Dâmbovicioara și Ciocanu. Toate aceste trei sate sunt învăluite într-o atmosferă de poveste.
Cheile Dâmbovicioarei
Cheile Dâmbovicioarei sunt una dintre cele mai spectaculoase atracții naturale din România. Situate în arealul montan calcaros al „Munților Piatra Craiului”, pe traseul „Rucăr-Bran”, aceste chei oferă peisaje de o frumusețe sălbatică.
Cu o lungime de chei propriu-zise de 2 km, Cheile Dâmbovicioarei impresionează prin pereții lor verticali sau chiar aplecați peste albie, uneori cu înălțimi care depășesc 200 de metri.
Există o serie de peșteri aici, printre care Peștera Dâmbovicioarei, Peștera Labirintului sau Peștera de la Gura Defileului.
Izvorul “La Golgoaie” este un alt obiectiv turistic. Aicis-au format de-a lungul timpului cascade superbe pe care trebuie să le vezi.
Pe lângă Cheile Dâmbovicioarei, există și alte obiective turistice care merită vizitate în zonă.
Satul Ciocanu
Acest sat din comuna Dâmbovicioara este situat la 1200 de metri atitudine și poți vedea Muntele Bucegi și Masivul Piatra Craiului. Vara, există posibilități de drumeții sau plimbări pe crestele munților, în timp ce iarna poți să vii pentru a te bucura de zăpadă și peisaje desprinse din povești.
Oamenii din zonă se ocupă cu păstoritul oilor și creșterea vacilor, iar căpițele de fân și casele răsfirate țes un adevărat peisaj de basm.
Satul Podu Dâmboviței
Satul Podu Dâmboviței se află aproape de peștera Dâmbovicioarei și are doar câteva sute de oameni. În mijlocul Munților iezer-Păpușa și la intersecția Munților Bucegi cu Munții Leaota, acest sat e de o frumusețe ieșită din comun. Dacă ajungi aici, vizitează și localitatea Șirnea, care se află pe crestele munților.
Peștera Dâmbovicioara
Râurile care coboară din Munții Făgăraș, Piatra Craiului și Leaota au săpat în călcare, văi înguste și adânci, făcând cel mai mare complex de chei din România.
Peștera Dâmbovicioara are peste 250 de metri și un traseu ascendent, dar fără probleme în a fi vizitat. Are o lățime între 3 și 4 metri, iar dacă o vizitezi ar trebui să te îți iei o geacă, pentru că înăuntru sunt între 10 și 12 grade. Peștera este atestată documentar în 1579.
Cetatea Oratea
Aflată pe dealul Sasului, cetatea din satul Podu Dâmboviței a fost construită în 1212. Cetatea Oratea a fost construită ca urmare a ordinului dat de regele Andrei al II-lea al Ungariei, care, fiind destul de strict cu cavalerii teutoni, le-a cerut să se retragă în ținuturile Țării Bârsei și să le apere chiar cu viața împotriva invaziilor cumanilor.
Pentru a răspunde solicitării regelui, Cavalerii Teutoni au ajuns la concluzia că singura modalitate de a proteja această regiune era prin construirea Cetății Oratea. Astfel, cetatea veghea și peste trecătoarea Branului.
Avenul din Grind
Avenul din Grind este o serie de puțuri verticale, situate pe galerii orizontale, la o altitudine de aproape 2.000 de metri.
Acest obiectiv turistic este învăluit în mister și mulți turiști vin să vadă cu ochii lor ce se întâmplă aici. Intrarea se face printr-o regiune din creasta munților.
Parcul Național Piatra Craiului
Parcul Național Piatra Craiului este o adevărată bijuterie a naturii cu un habitat unic și divers pentru flora și fauna sălbatică.
Peisajul său spectaculos atrage o mulțime de turiști români și străini, dornici de plimbări prin natură și explorarea naturii.
Cu o creastă lungă de aproximativ 25 de kilometri, Parcul Național Piatra Craiului are un relief divers.
Orientată pe direcția NE-SV și poziționată în curmezișul Carpaților Meridionali, această creastă de calcar este cea mai lungă și cea mai înaltă din țară, atingând în vârful La Om (sau Piscul Baciului) o altitudine de 2.238 de metri.
Prima rezervație naturală din Piatra Craiului a fost înființată în 1938, acoperind inițial doar 440 de hectare, iar în 1972 și-a extins suprafața. Dar adevărata recunoaștere a venit în 1990, când a fost înființat Parcul Național Piatra Craiului, care cuprinde acum aproape 15.000 de hectare, dintre care o treime sunt desemnate ca zone de conservare specială.
Parcul găzduiește o mare diversitate de specii de plante și animale, dintre care multe sunt pe cale de dispariție sau rare.
Aici trăiesc peste o mie de specii de plante, reprezentând aproape 30% din flora țării. Printre ele se află specii ocrotite, cum ar fi garofița Pietrei Craiului, tisa, angelica, sângele voinicului, macul galben, linarița, floarea de colț sau bujorul de munte.
.webp)
