O noua specie de planta, descoperita in Romania. Biologii spun ca a supravietuit miraculos turmelor de oi

×
Codul embed a fost copiat

Biologii au descoperit o noua specie de planta in Romania, pentru care au propus denumirea ”Aerelul dobrogean”.

Biologii romani au descoperit in Dobrogea o noua specie de planta, denumita popular ”Aerel dobrogean”, intr-un proiect al Societatii Ornitologice Romane, dupa analize care au durat trei ani. Flora mondiala are acum o noua specie de planta, ”Ferula mikraskythiana” (denumirea populara - ”Aerel dobrogean”), descoperita de biologi, in Dobrogea. Totul s-a petrecut in luna mai a anului 2014, dar - de atunci - planta a fost analizata, inclusiv la nivel genetic, pentru a se demonstra ca este unica in lume.

Cel care a descoperit planta este biologul Mátis Attila, acelasi botanist care a mai reusit sa descopere o specie noua pentru flora Romaniei, ”Orobache pubescens”, dar si sa redescopere dupa 100 de ani specia simbol a Muntilor Rodnei, ”Saussurea porcii”. ”Specia noua a fost botezata «Ferula mikraskythiana». Denumirea aleasa de noi pentru specie se datoreaza faptului ca, din cate cunoastem la momentul actual, este o specie endemica Dobrogei, cu areal foarte restrans (singura populatie de 172 de indivizi este localizata in Rezervatia Padurea Dumbraveni), iar de aici vine si epitetul specific mikraskythiana - care se refera la denumirea in greaca veche a regiunii cunoscute azi sub numele de Dobrogea: Mikrá Skythia (Μικρὰ Σκυθία), in romana Scitia Mica. In contrast, specia ruseasca inrudita cu ea creste in regiunea cunoscuta candva ca si Scitia Mare (stepa ponto-caspica din Rusia, Ucraina si Kazahstan)”, a declarat biologul Mátis Attila.

Pentru denumirea populara, propunerea biologilor este ”aerel dobrogean”. Mátis Attila si colega sa Havadtői Krisztina se aflau in mai 2014 in Rezervatia Padurea Dumbraveni, unde evaluau starea de conservare a habitatelor, intr-un proiect al Societatii Ornitologice Romane. Cand au gasit planta, biologii au reusit doar sa o incadreze in familia Apiaceae, din care mai fac parte morcovul, patrunjelul, mararul.

Citește și
descoperire
A gasit pe terenul sau o vizuina de iepure si cand s-a uitat mai bine a ramas mut de uimire. Ce a descoperit fermierul
De ce „urăște” Donald Trump Ucraina. În 2019 i-a spui lui Zelenski: „Ucraina știe multe despre asta”

”Nici macar genul nu a fost posibil de identificat exact, pe baza determinatorului care contine toate speciile de plante cunoscute in flora Romaniei, asa ca ne-am dat seama repede ca avem de a face cu ceva inedit, data fiind morfologia distincta a frunzelor. Segmentele terminale ale frunzei erau liniare si petiolate, nu semanau cu nimic cunoscut de la noi. Niciunul dintre cele patru exemplare gasite initial nu era inflorit”, isi aminteste Mátis Attila.

Prima ipoteza a biologilor a fost ca au de a face cu o alta specie noua pentru flora din Romania. Rezervatia Padurea Dumbraveni se afla foarte aproape de granita cu Bulgaria, deci erau sanse bune pentru identificarea unor specii prezente in flora tarii vecine, dar nesemnalate inca la noi. In aceeasi perioada, cei doi biologi au mai gasit tot acolo o specie noua pentru flora Romaniei, ”Orobache pubescens”.

”In sezonul respectiv, am verificat plantele de mai multe ori pentru a investiga inflorescentele, dar acestea nu apareau, iar rozetele de frunze se uscasera in timpul verii. Cand am revizitat locul la sfarsit de sezon, in septembrie, a iesit la iveala ca planta are un ciclu de viata special, cu reproducere in sezonul serotinal: frunzele apar in mai, se usuca la sfarsit de iunie, iar inflorescentele fara frunze apar in august si fructifica in septembrie. Aceste inflorescente complexe sunt uriase (pana la 1.7 m), caracteristice familiei Apiaceae (numite si Umbelliferae)”, povesteste Mátis Attila.

Biologii au colectat frunze si au incercat sa identifice genul. Au cautat specii similare in flora tarilor vecine. In zadar. Biologul Bartha László de la Universitatea Babes Bolyai (Institute for Interdisciplinary Research in Bio-Nano-Sciences) Cluj a efectuat o investigatie genetica folosind materialul colectat si astfel a fost identificat genul la care apartine noua specie. Este vorba de genul ”Ferula” (denumirea populara: aerel).

Expertul in fitogeografie, Alexandru S. Badarau de la UBB Cluj, a sugerat legatura cu o specie aparte de umbelifer, numita Eriosynaphe longifolia, din flora Rusiei si a Ucrainei. Specia are un areal indepartat de Dobrogea, dar similar in morfologie. Creste in stepele aride din regiunea vestica a Kazahstanului, prin sud-estul Rusiei si pana in nordul peninsulei Crimeea.

Despre aceasta specie exista foarte putine informatii, asa ca a fost contactat Sramkó Gábor din Ungaria. Acesta se afla in Rusia. La momentul potrivit, a luat legatura cu colegii rusi si a colectat mostre din specia respectiva in zona raului Volga, in 2015. Noile analizele genetice au dovedit ca ambele specii apartin genului ”Ferula”.

Investigatiile au continuat si pe teren. In perioada 2015-2016 Mátis Attila a efectuat mai multe vizite in Rezervatia Padurea Dumbraveni, impreuna cu colega Szabó Anna (UBB Cluj), pentru a aduna date morfologice necesare pentru distinctia speciei noastre de cea ruseasca. Analizele comparative pentru morfologia fructelor (esentiale din punct de vedere taxonomic in cazul plantelor umbeliefere) au fost realizate de Thomas Kuhn (UBB Cluj). Rezultatele au fost publicate in revista Phytotaxa, cea mai relevanta in materie de descriere a speciilor noi de plante. Exemplarul pe baza carei a fost descrisa noua specie (holotip) este depusa la ierbarul din Gradina Botanica "Alexandru Borza" din Cluj-Napoca.

Totul a durat aproape trei ani, timp in care biologii au facut morfometrie, analiza genetica, colaborare cu mai multi experti, prelucrare de date, plus procesul de publicare a articolului stiintific, care poate dura intre 6 si 18 luni. Biologii au mai cautat specia si in alte situri din Dobrogea, dar nu au mai gasit alte populatii. Astfel, in momentul de fata, specia este clasificata conform regulamentului IUCN ca specie Periclitata (Endangered).

”Specia a supravietuit in cateva pajisti stepice foarte bine conservate, care se formeaza pe pante abrupte, ca niste enclave in padurea Dumbraveni. Tocmai datorita izolarii si a protectiei oferite de padure, au rezistat aceste plante. Turmele enorme de oi, care de altfel au distrus prin suprapasunat majoritatea pajistilor stepice din restul Dobrogei, sunt principalul inamic al unei astfel de plante. Fara oi, s-a pastrat compozitia si structura specifica stepelor de odinioara in aceste enclave, care reprezinta un refugiu pentru multe specii stepice rare”, crede Mátis Attila.

”Specii noi de plante sunt descrise zilnic cu zecile din zonele tropicale mai greu accesibile, dar descoperirea unei specii noi de planta in Europa se intampla rar zilele noastre, pentru ca aici cercetarile au o istorie vasta si majoritatea zonelor au fost explorate destul de bine. Aceasta descoperire adauga o noua specie endemica de valoare incomensurabila la patrimoniul natural national si subliniaza cateva aspecte esentiale pentru autoritati si custozii de arii naturale protejate: importanta cercetarilor floristice, faunistice si de ecologie, cu aplicabilitate in eforturile de conservare; importanta colaborarii extinse intre specialistii biologi/ecologi, pe plan national si cu cei din tarile vecine, pentru a asigura conservarea speciilor si habitatelor care transcend granitele; importanta deosebita a ariilor naturale protejate din Romania si asigurarea statutului favorabil de conservare a speciilor si habitatelor pentru care au fost desemnate, prin aplicarea reala a masurilor din planurile de management”, spun specialistii.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
Citește și...
O statuie uriasa a unui faraon, gasita in noroi intr-o mahala din Cairo. Ce au aflat cercetatorii despre ea
O statuie uriasa a unui faraon, gasita in noroi intr-o mahala din Cairo. Ce au aflat cercetatorii despre ea

Descoperire arheologica incredibila la marginea orasului Cairo.

A gasit pe terenul sau o vizuina de iepure si cand s-a uitat mai bine a ramas mut de uimire. Ce a descoperit fermierul
A gasit pe terenul sau o vizuina de iepure si cand s-a uitat mai bine a ramas mut de uimire. Ce a descoperit fermierul

A gasit pe terenul sau o vizuina de iepure si cand s-a uitat mai bine a ramas mut de uimire. Ce a descoperit fermierul

Descoperire de exceptie. Doi cautatori de comori au gasit 4 coliere de aur, vechi de peste 2000 de ani
Descoperire de exceptie. Doi cautatori de comori au gasit 4 coliere de aur, vechi de peste 2000 de ani

Doi cautatori de comori din Marea Britanie au facut o descoperire care le va schimba viata, cel putin din punct de vedere financiar.

Descoperire istorica in parcul central din Sighisoara. Dateaza din secolul al 15-lea si doar cateva persoane au stiut de ea
Descoperire istorica in parcul central din Sighisoara. Dateaza din secolul al 15-lea si doar cateva persoane au stiut de ea

O groapa de provizii din secolul al 15-lea a iesit la iveala, dupa ce o parte din terenul unui parc in curs de amenajare s-a surpat.

Recomandări
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad

Un diplomat european a dezvăluit, miercuri, pentru Syria TV, că Serviciului Secret din România a vizitat Siria și s-a întâlnit cu președintele Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.

Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA
Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA

Israelul și Statele Unite au folosit pentru prima oară într-o situație reală interceptoarele de rachete balistice împotriva proiectilelor lansate de Iran.

România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc
România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc

"Masa caldă" în școli este în peste 60% din cazuri un sendviș sau un pachet cu hrană rece. Programul național funcționează doar într-o treime dintre școlile alese de Ministerul Educației, care dă vina pe incompetența autorităților locale.