Sondaj: Solidaritatea a scăzut în pandemie, dar se respectă mai mult regulile. O treime dintre români sunt săraci
Românii respectă mai mult regulile, dar gradul de solidaritate a scăzut în pandemie, arată un sondaj ICCV. Potrivit acestuia, o treime din români sunt săraci sau foarte săraci.
Aproape 40% dintre români susţin că gradul de respectare a regulilor de convieţuire a crescut în perioada pandemiei COVID-19 în comparaţie cu anii anteriori, opinia fiind împărtăşită preponderent de absolvenţii de învăţământ superior, însă procentul celor care cred că gradul de respectare a normelor sociale a scăzut (30%) sau a rămas constant (31%) este mai mare, relevă un sondaj de opinie la nivel naţional realizat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române şi Elicom, potrivit News.ro.
Acelaşi sondaj indică faptul că doar o cincime din populaţie consideră că a crescut măsura în care românii pot conta pe ajutorul semenilor, iar şi mai puţini sunt cei care cred că solidaritatea între români a crescut.
Jumătate din populaţie admite că a trăit în perioada pandemiei sentimentul de singurătate, împărtăşit mai frecvent de locuitorii satelor, de vârstnici, de persoanele cu studii medii şi de cele din gospodării cu venituri scăzute.
Potrivit rezultatelor sondajului de opinie realizat de ICCV şi Elicom, circa o treime din respondenţi se bucură de bunăstare, în timp ce aproape o pătrime din respondenţi (23%) au declarat că veniturile familiei ajung pentru strictul necesar, iar mai puţin de o zecime (9%) că nu ajung nici pentru strictul necesar.
40% cred că se respectă mai mult regulile
”Opinia publică este fragmentată când evaluează efectele pandemiei COVID-19 asupra coeziunii sociale, a relaţiilor din oameni şi a climatului social. Un segment larg (între 45 şi 69%) din populaţie observă schimbările sociale pe care le-a produs pandemia, numai că direcţia acestora este descrisă în mod diferit. La polul opus se află curentul de opinie care susţine stabilitatea climatului social. Oamenii sunt coerenţi în evaluările pe care le fac coeziunii sociale”, sunt câteva dintre concluziile sondajului referitoare la coeziunea socială şi solidaritatea în vremea pandemiei COVID-19.
Astfel, aproape 40% dintre români susţin că gradul de respectare a regulilor de convieţuire a crescut în perioada pandemiei COVID-19 în comparaţie cu anii anteriori, conform rezultatelor sondajului de opinie realizat de ICCV şi Elicom.
Proporţii relativ egale din populaţie afirmă contrariul: 30% susţin că gradul de respectare a normelor sociale a scăzut, iar 31% că a rămas neschimbat.
Percepţia climatului de respectare a normelor sociale este influenţată de nivelul de educaţie: absolvenţii de învăţământ superior susţin într-o mai mare măsură (52%) că gradul respectării regulilor de convieţuire a crescut.
Aceeaşi înclinaţie spre evaluări pozitive se regăseşte şi la persoanele care trăiesc în gospodării mai prospere (42%).
Măsura în care românii pot conta pe ajutorul semenilor mai degrabă a scăzut în pandemie
Mai mult de 4 din 10 persoane (42%) cred că măsura în care românii pot conta pe ajutorul semenilor a scăzut în pandemie.
O proporţie apropiată (38%) susţine că nu s-a schimbat nimic în privinţa spiritului de ajutorare, iar numai o cincime din populaţie consideră că a crescut.
Mai puţin de o cincime din populaţie crede că solidaritatea între români a crescut
Cei mai mulţi oameni (45%) cred că solidaritatea între oameni a rămas neschimbată în perioada pandemiei, conform rezultatelor sondajului de opinie realizat de ICCV şi Elicom. Aproape 4 din 10 (38%) români consideră că nivelul de solidaritate din societatea românească a scăzut în ultimul an.
La polul opus, mai puţin de o cincime din populaţie (17%) este de părere că nivelul de solidaritate a crescut în perioada pandemiei, comparativ cu anii anteriori. Tinerii (18-34 ani), persoanele cu studii superioare şi cele care provin din gospodăriile mai prospere observă mai frecvent decât alte categorii că solidaritatea între oameni a scăzut în perioada pandemiei.
Majoritatea cetăţenilor (54%) cred că încrederea între oameni nu s-a schimbat în perioada pandemiei, comparativ cu anii anteriori. Circa o treime din populaţie (35%) consideră că încrederea între oameni a scăzut în vremea pandemiei şi numai 11% dintre români cred că încrederea a crescut. Tinerii, persoanele cu studii elementare şi persoanele din gospodării prospere reprezintă categoriile din populaţie în care proporţia acelora care afirmă că încrederea a scăzut este mai ridicată.
Efectul izolării sociale: aproape jumătate din populaţie a trăit sentimentul de singurătate
Populaţia este divizată când evaluează efectele izolării sociale în pandemie: aproape jumătate din populaţie (49%) crede că nu s-a schimbat nimic în relaţiile dintre oameni; ceilalţi (51%) au trăit cu frecvenţă variabilă sentimentul că sunt singuri în faţa problemelor vieţii.
Sentimentul de singurătate în faţa problemelor vieţii este împărtăşit mai frecvent de locuitorii satelor, de vârstnici, de persoanele cu studii medii şi de cele din gospodării cu venituri scăzute.
Relaxarea măsurilor de combatere a pandemiei este mai puţin în măsură să schimbe viaţa acestor oameni în comparaţie cu persoanele tinere, din marile aglomerări urbane şi cu venituri peste medie. Acestea din urmă reprezintă categoriile care se pot bucura în cel mai mare grad de măsurile de relaxare.
În linii mari, nivelul de coeziune socială s-a erodat în primul an al pandemiei
În situaţii de criză socială, unele societăţi cunosc o creştere a nivelului de coeziune, altele o scădere. Societatea românească face parte din a doua categorie. Erodarea legăturilor dintre oameni conduce şi la scăderea nivelului de încredere socială. Una dintre consecinţe constă în reducerea sprijinului din partea populaţiei pentru măsurile de restrângere a circulaţiei şi de distanţare fizică, menite a combate răspândirea pandemiei.
9% dintre români nu au bani nici pentru strictul necesar
Circa o treime din gospodăriile populaţiei se bucură de bunăstare, circa o treime se zbat la limita strictului necesar sau sub acesta.
Bunăstarea subiectivă are la bază evaluările populaţiei asupra veniturile totale ale familiei în raport cu necesităţile. Potrivit rezultatelor sondajului de opinie realizat de ICCV şi Elicom, circa o treime din respondenţi se bucură de bunăstare: ceva mai mult de 1 din 10 subiecţi (12%) au declarat că reuşesc să aibă tot ce le trebuie, fără mari eforturi, iar o cincime că reuşesc să cumpere şi unele obiecte mai scumpe, dar cu eforturi.
Pentru un segment de peste o treime din respondenţi veniturile ajung pentru un trai decent, dar nu îşi permit cumpărarea unor obiecte mai scumpe.
La polul opus, aproape o pătrime din respondenţi (23%) au declarat că veniturile familiei ajung pentru strictul necesar, iar mai puţin de o zecime (9%) că nu ajung nici pentru strictul necesar.
Raportat la sondajele de opinie şi anchetele sociologice din anii anteriori, nivelul de bunăstare subiectivă s-a menţinut ori chiar a crescut în perioada pandemiei pentru cea mai mare parte a populaţiei.
Intervenţia statului în economie şi măsurile de protecţie socială au atenuat impactul căderii economiei asupra standardului de viaţă.
Metodologie
Au fost intervievate 1.023 de persoane. La un grad de încredere de 95%, marja de eroare este de +/- 3,1% la nivelul întregului eşantion. Metoda de culegere a datelor a constat în interviuri telefonice cu selecţia subiecţilor asistată de calculator (CATI), în conformitate cu prevederile GDPR şi ale legislaţiei privind protecţia datelor personale. Datele au fost culese în perioada 18-25 şi 28-31 mai de către Elicom.
Datele prezentate au la bază raportul social Pandemia COVID-19 şi vaccinarea: reprezentări sociale, care este disponibil pe Biblioteca Virtuală de Sociologie.
Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) este cea mai importantă instituţie de cercetare ştiinţifică dedicată calităţii vieţii şi politicilor sociale din România. ICCV face parte din reţeaua de cercetare a Academiei Române şi este membru al Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu”.
Compania Elicom furnizează servicii de tip Contact Center pentru companii româneşti, multinaţionale si instituţii publice, acoperind orice domeniu de activitate în care satisfacţia clientului este considerată ca fiind esenţa şi scopul organizaţiei respective.
