Sindicaliștii din poliție vor să interzică filmările cu telefonul ale agenților care comit abuzuri
Imaginile cu poliţişti care târăsc oameni pe jos, îi lovesc sau petrec cu interlopii la masă ar trebui interzise. Cel puţin asta îşi doresc sindicaliştii din sistem.
Mai mult decât atât, aceştia vor ca cetăţenii care filmează astfel de scene să rămână fără telefonul mobil şi să primească şi o amendă usturătoare.
Iniţiatorii îşi imaginează că această măsură ar putea să protejeze demnitatea poliţiştilor, care au deja o imagine ştirbită, spun sindicaliştii.
Propunerea a stârnit însă revoltă printre apărătorii drepturilor omului.
În 2014, jurnalistul Ştefan Mako a filmat un bărbat imobilizat de poliţişti, în centrul vechi al Capitalei. Prima reacţie a agenţilor a fost să îi ia tânărului telefonul din mâna.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Cazul a devenit public, iar poliţiştii au fost mutaţi disciplinar la o altă secţie.
Ștefan Mako: "A fost un şoc pentru mine. Cumva aveam încredere în poliţia română şi nu m-aş fi aşteptat niciodată să aibă un asemenea comportament"
Excesul de putere în acest caz a fost sancţionat de şefi, care au aflat din înregistrare cum se poartă subordonaţii cu cetăţenii.
Mai nou însă, sindicaliştii din poliţie cer o lege care să le interzică celor care sunt martori la anumite evenimente să mai filmeze şi să posteze apoi înregistrările pe paginile de socializare.
Dumitru Coarnă, liderul SNPPC: "Prin aceste acţiuni succesive nu facem decât să afectăm autoritatea poliţistului, în momentul în care un poliţist intervine într-o speţă şi sunt şapte inşi cu telefoanele, imaginaţi-va ce e în mintea lui, ce trebuie să facă în acea problemă. Practic se face o presiune emoţională asupra lui. Nu e în regulă."
Nu este în regulă, spun apărătorii drepturilor omului, să cenzurezi dreptul la exprimare al cetăţenilor şi să încerci să muşamalizezi încălcări ale legii făcute de poliţişti.
Nicoleta Popescu, avocat APADOR-CH: "Aici v-aş da exemplul jurisprundentei Curţii Europene, care a stabilit în mod clar că atunci când discutăm de conflictul între dreptul la viață privată şi dreptul la libertate de exprimare, în astfel de situaţii prevalează dreptul la libertatea de exprimare."
Cenzura ar obliga un cetăţean care a surprins un abuz să devină un petiționar care cere instanţei să se facă o investigaţie.
