Informațiile false despre vaccinare au sporit efectele mortale ale pandemiei COVID. Efectele devastatoare ale dezinformării

62204256
Getty

Pandemia de coronavirus a crescut la nivel global conştientizarea pericolului dezinformării prin expunerea întregii planete la o intoxicare cu falsuri care a agravat nivelul de mortalitate şi s-a soldat cu consecinţe traumatizante.

Concluziile sunt ale unor experţi şi apar în studii consultate de agenţia spaniolă de presă EFE.

Chiar înainte de declararea pandemiei de COVID în 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) vorbea deja despre o problemă de natură "infodemică", termen ce combină informaţia şi epidemia.

Această "infodemie", în care informaţiile false au prevalat asupra celor corecte, a sporit efectele mortale ale pandemiei de COVID, aşa cum s-a dovedit ulterior.

Numai în Iran s-au înregistrat 800 de decese din cauza otrăvirii cu metanol, un alcool folosit ca solvent industrial şi combustibil, pe care victimele l-au ingerat în speranţa că le va salva de boală.

Pe de altă parte, falsurile răspândite despre siguranţa şi eficacitatea vaccinurilor au scăzut rata de imunizare a populaţiei.

Cercetările privind dezinformarea nu au găsit dovezi că mesajele false s-au înmulţit în timpul pandemiei, însă indică faptul că au reprezentat un punct de cotitură în modul în care ameninţarea a fost percepută.

Dezinformarea a vizat în special țările din jurul Rusiei

"Am putea spune că a globalizat conştientizarea fenomenului, nu fenomenul", a declarat pentru EFE Angel Badillo, cercetător senior în domeniul limbii şi culturii în cadrul Institutului Regal Elcano.

Acest expert, care este, de asemenea, membru al Comitetului Director al Observatorului Iberic al Media Digitale (IBERIFIER), explică faptul că dezinformarea a început să crească din 2014, odată cu invadarea Peninsulei Crimeea de către Rusia.

Cu toate acestea, dezinformarea a vizat în mod special ţările din jurul Rusiei şi Uniunii Europene, falsurile legate de BREXIT afectând Marea Britanie şi blocul UE, iar cele vehiculate de trumpism SUA.

Directoarea Reţelei Internaţionale de Verificare (IFCN), Angie Drobnic Holan, a declarat că "a fost unul din cele mai dramatice evenimente la care cred că verificatorii de fapte au fost martori în întreaga lume, pentru că a afectat întreaga planetă în acelaşi timp şi a existat multă dezinformare".

Ambii experţi sunt de acord că terenul a fost fertil pentru această escaladare globală ca urmare a consolidării şi utilizării masive a reţelelor sociale.

În timpul Conferinţei de Securitate de la München din 2020, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a indicat că lupta împotriva pandemiei de COVID a fost agravată de provocarea "infodemiei", din cauza abundenţei de dezinformare care s-a răspândit despre boală pe reţelele de socializare şi alte mijloace de comunicare.

Doar în SUA, peste 300.000 de morți din cauza fake news-urilor despre vaccinare. Trump, unul dintre responsabili

În luna septembrie a aceluiaşi an, după ce s-a atins primul milion de decese cauzate de COVID la nivel mondial, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că "dezinformarea ucide" şi a cerut ca ştiinţa să fie ascultată.

Pe lângă aceste tratamente false, cum ar fi ingestia de metanol, gel hidroalcoolic sau lichior de stramoniu, dezinformarea despre vaccinuri a contribuit şi ea la creşterea numărului deceselor.

O realitate care este confirmată, cu cifre până în ianuarie 2023, de un studiu privind impactul dezinformării legate de COVID asupra sănătăţii publice apărut în Journal of the American Medical Association. Studiul estimează că aproximativ o treime din cele peste 1.100.000 de decese cauzate de boală în SUA ar fi putut fi evitate dacă ar fi fost urmate recomandările de sănătate.

Printre remediile fără bază ştiinţifică se numără cele promovate de preşedintele american Donald Trump, care în timpul primului său mandat la Casa Albă a sugerat că lumina ultravioletă şi injectarea de dezinfectanţi ar putea fi folosite pentru a trata boala.

"Cred că repercusiunile pandemiei nu s-au manifestat încă pe deplin", spune Holan, care a făcut observaţia că societatea se confruntă cu trauma cauzată de impactul falsurilor în timpul pandemiei.

Printre efectele care persistă, directorul IFCN citează dezinformarea despre vaccinuri şi menţionează numirea în funcţia de secretar al sănătăţii în adminstraţia Trump a unui "sceptic" în privinţa imunizării, Robert F. Kennedy Jr.

"De asemenea, nu cred că ar trebui să subestimăm trauma socială a persoanelor care au simţit că pandemia ar fi putut fi ceva provocat de autorităţi", a spus el referitor la teoriile conspiraţiei despre originea bolii.

Holan a subliniat, de asemenea, că în timpul pandemiei, încrederea în oamenii de ştiinţă şi în autorităţile sanitare a fost subminată, un aspect "foarte problematic" deoarece "oamenii au nevoie de experţi pentru a putea obţine informaţii fiabile şi pentru a lua decizii bune". 

Articol recomandat de sport.ro
Ce s-a ales de fosta campioană US Open, după divorțul de Jozy Altidore, fostul atacant al lui Sunderland și Villarreal
Ce s-a ales de fosta campioană US Open, după divorțul de Jozy Altidore, fostul atacant al lui Sunderland și Villarreal
Citește și...
Mesajul Patriarhului Daniel în Pastorala de Sfintele Paști 2026: „Femeile mironosițe sunt icoana credinței și curajului”

Cu ocazia Sărbătorilor Pascale celebrate de credincioșii catolici, Patriarhul Daniel a transmis un mesaj centrat pe semnificația profundă a Învierii și pe rolul esențial al femeilor mironosițe în vestirea acesteia. 

„Creativi” de București. Își parchează mașinile de lux pe spațiul verde și scot plăcuțele, să nu fie prinși. Ce urmează

Autoritățile vorbesc despre un nou trend în rândul șoferilor bucureșteni, care își parchează mașinile în locuri interzise, după care își scot plăcuțele de înmatriculare, crezând că astfel nu li se vor ridica autovehiculele.

Mașinile electrice câștigă teren în România. Interesul crește odată cu scumpirea carburanților

Interesul pentru mașinile verzi este tot mai mare de la o săptămână la alta, atât în România, cât și în mai multe țări din Europa. Creșterea accelerată a prețurilor la carburanți i-a determinat pe șoferi să caute alternative.

Recomandări
Cum ar afecta Europa o eventuală invazie terestră a SUA în Iran. UE, pusă în fața unei dileme complexe

O posibilă invazie terestră a Statelor Unite în Iran ar avea un impact mult dincolo de zona de conflict, afectând Europa prin prețurile energiei, inflație, securitate regională și dezbateri strategice interne, arată o analiză Euractiv.

Măsurile luate de Ilie Bolojan pentru criza combustibililor: Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creşterii preţurilor

Premierul Ilie Bolojan explică, sâmbătă, măsurile luate de Guvern privind criza combustibililor, el arătând că Executivul acţionează în limita posibilităţilor pe care le are ca urmare a deficitelor bugetare foarte mari din anii trecuţi.

Cum ar fi apărut oferta-surpriză la carburanți. Reacțiile șoferilor care au apucat să alimenteze la cel mai mic preț din țară

Carburanții s-au scumpit din nou sâmbătă, după câteva zile în care am văzut și reduceri la benzinării. Ba chiar la unele stații s-au format și cozi, după ce motorina premium și benzina s-au ieftinit nesperat de mult, dar pentru scurt timp.