30% dintre tinerii care au între 18 şi 24 de ani s-ar lupta cu sărăcia, dacă nu ar fi părinții
Fără banii părinţilor, aproape 30% dintre tinerii români care au între 18 şi 24 de ani s-ar lupta cu sărăcia. Discutăm despre cei care au început să lucreze, dar câştigă, de regulă, foarte puţin comparativ cu cât au nevoie pentru un trai confortabil.
O cercetare Eurostat arată că în ultimii zece ani, numărul celor care NU s-ar putea descurca doar din venituri proprii a crescut cu 10 procente.
"-Pe cămin cât dai?
-150 de lei.
-Pe hrana, într-o lună?
-200 de lei.
-Pe distracţii?
-100, cam aşa".
Total, 450 de lei. Adăugăm 500 de lei pentru transport şi cărţi, şi am epuizat cât câştigă un student la prima lui slujbă cu program redus. În caz de boală, pentru vacanţe, ca să vadă un film sau să-şi utileze camera, poliţa de asigurare este buzunarul părinţilor.
Cercetarea Eurostat pe anul 2017 arată că România are cel mai mare procent din Uniunea Europeană al tinerilor care nu câştiga destul pentru a se susţine. 28% risca să fie în prag de sărăcie, dacă ar fi nevoiţi să trăiască numai din ce câştigă ei.
În România, 20 la sută dintre tinerii între 18 şi 24 de ani sunt inactivi; au terminat liceul, dar n-au început facultatea şi nici nu muncesc. Cercetarea privind riscul de sărăcie îi vizează pe cei care lucrează, dar şi aceştia mizează puternic pe susţinerea familiei.
Clasamentul exclude aşa-numitele transferuri sociale, adică orice alt venit în afară de cel obţinut de individ. Adică burse, alocaţie, ajutor social sau bani de buzunar.
Interesant e că în acest top european, următoarele două locuri sunt ocupate de Luxemburg şi Danemarca. Economiştii explica de ce educaţia e cu adevărat gratuită, iar tinerii lucrează mai mult ca voluntari sau pentru experienţă. Mai puţin de nevoie.
Cel mai mic risc de sărăcie din Europa îl au Finlanda, Slovacia şi Cehia.
Etichete: locuri de munca, nivel de trai, saracie, sondaj, tineri,
.webp)
