România va începe să colecteze plasmă înainte de finalul anului

Strategia este aparent simplă: plasma colectată va ajunge la producători, care ne vor da, în schimb, medicamente. Problema este că lipsesc donatorii. 

Boala de care suferă, limfom de tip D, o ţintuise pe Alexandra într-un scaun cu rotile.

Alexandra Filip, pacientă: "Nu puteam să merg de la bucătărie până în dormitor, iar de când am luat tratamnetul am început să fiu ok''.

După ce la începutul anului 2018 a fost activat mecanismul european de protecţie civilă pentru a ieşi din criză de imunoglobulina, acum există în depozite peste 19 mii de filole. Le vor ajunge bolnavilor aflaţi în tratament pentru următoarele 4 luni.

Citește și

Românul care a donat sânge de 193 de ori: ”Am văzut că mă simt din ce în ce mai bine”

„Am ucis 200 de oameni, dar sunt mai rău decât eram”. Mercenarul Wagner care s-a întors în Rusia și a devenit youtuber critic al regimului

Doctor Mihaela Bataneant, medic primar pediatru: "Indicatiile pentru administrarea imunoglobulinei cresc, va fi un deficit de 40% / să ne asigurăm noi prin propriile forţe accesul al imunoglobulina pentru bolile care nu au variante terapeutice: imunodeficienţele primare şi boala kawasaki, dar mai sunt afecţiunile gematologice şi neurologice''.

Imunoglobulina se obţine prin fracţionarea plasmei din sânge. Noi nu avem o astfel de fabrică, iar în centrele de transfuzii plasma este păstrată în condiţii precare.

Imediat după ce sângele a fost procesat, plasma ar trebui îngheţată, însă noi nu dispunem de aparatura pentru îngheţare rapidă. Aşa că pungile cu plasmă sunt băgate în congelatoare vechi, la temperaturi de 60-70 de grade Celsius. Apoi, timp de 2 ani, sunt păstrate în alte congelatoare la fel de vechi.

Ministrul Sănătăţii reorganizează întreaga activitate de transfuzie sangvină şi vorbeşte şi despre ridicarea, în parteneriat public privat, a unei bănci în care să fie stocată plasma. Iar la nevoie, să fie trimisă către producătorii de imunoglobulina care să ne dea în schimb medicamente.

Sorina Pintea: "In centrele de transfuzii nu s-a investit nimic în ultimii 10 ani, e nevoie şi de personal. Asigurarea logisticii e primul pas să putem colecta, apoi să discutăm de export şi fractionare''.

Pentru că toate aceste lucruri să fie realizabile, este nevoie în primul rând de donatori. Autorităţile nu vorbesc despre o campanie de încurajare a donării de sânge sau de plasmă. Tocmai de aceea Asociaţia Romană a Pacienţilor cu Imunodeficente Primare a lansat campania: ''Pacient, caut donator de plasma''.

România are nevoie în fiecare an de aproape 1000 de kg de imunoglobulina.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția portughezilor când au auzit ce a spus Adrian Mutu despre Cristiano Ronaldo