Deși există mitul potrivit căruia dormitul pe partea stângă ar fi periculos pentru sistemul cardiovascular, un cardiolog explică ce se întâmplă, de fapt, în organism.
Pe ce parte este mai bine să dormi
Probabil ai auzit cel puțin o dată mitul potrivit căruia dormitul pe partea stângă ar putea pune presiune asupra inimii și i-ar putea afecta funcționarea. Acest sfat este oferit mai ales persoanelor care suferă de afecțiuni cardiace, însă anatomia corpului uman nu este atât de fragilă. În realitate, inima este protejată de cutia toracică și de o rețea de țesuturi conjunctive elastice, iar riscurile pentru sănătate nu sunt determinate, de regulă, de partea pe care alegem să dormim.
Dr. Renato A. Apolito, cardiolog și director al departamentului de hemodinamică de la Jersey Shore University Medical Center, atrage atenția că somnul profund și odihnitor, în special cel din faza REM, este esențial pentru refacerea sistemului cardiovascular. Cu toate acestea, nu există dovezi științifice convingătoare care să demonstreze că dormitul pe partea stângă ar putea afecta inima.
Nu există o singură poziție de somn perfectă, care să protejeze inima. Fiecare persoană ar trebui să aleagă poziția în care se simte confortabil, care nu pune presiune asupra coloanei vertebrale și care îi permite să se odihnească suficient. În plus, pe parcursul nopții, ne schimbăm în mod natural poziția de mai multe ori.
Dacă există totuși o poziție care ar trebui evitată, aceasta este dormitul pe burtă. Poate pune presiune asupra musculaturii gâtului și spatelui, provocând tensiune și disconfort în întregul corp.
Din perspectiva riscurilor cardiovasculare, mult mai important decât poziția de somn este modul în care respirăm pe timpul nopții. Una dintre problemele care pot afecta sănătatea inimii este apneea obstructivă în somn, o afecțiune caracterizată prin întreruperi repetate ale respirației.
La ce semnale ale organismului ar trebui să fii atent
Există câteva simptome care pot indica prezența apneei în somn, mai ales dacă apar simultan:
- sforăit puternic și neregulat;
- pauze respiratorii observate de persoana care doarme lângă tine;
- treziri frecvente și inexplicabile în timpul nopții;
- senzație persistentă de oboseală, chiar și după o noapte aparent odihnitoare;
- dureri de cap surde, însoțite de o senzație de presiune, dimineața.
Apneea în somn nu provoacă doar oboseală pe timpul zilei. Scăderea nivelului de oxigen din organism și reacțiile repetate de stres care însoțesc microtrezirile pot determina creșterea tensiunii arteriale. În timp, acestea pot mări semnificativ riscul de fibrilație atrială, cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac, precum și de ateroscleroză.
Cum influențează diferitele poziții de somn funcționarea inimii
Deși dormitul pe partea stângă nu afectează în mod direct inima, în cazul anumitor afecțiuni cardiace și pulmonare, poziția corpului poate influența confortul respirator și circulația sângelui. Acest lucru se întâmplă deoarece, atunci când stăm întinși, se modifică întoarcerea sângelui către inimă, poziția diafragmei și presiunea exercitată asupra plămânilor.
La persoanele sănătoase, aceste schimbări fiziologice nu provoacă, în general, probleme. În cazul celor care suferă de insuficiență cardiacă sau de anumite afecțiuni respiratorii, însă, pot exista poziții în care respirația devine mai dificilă. În astfel de situații, problema nu este neapărat poziția în sine, ci dificultatea organismului de a se adapta la modificările produse de aceasta.
Dormitul pe partea stângă poate face ca unele persoane să își simtă bătăile inimii mai puternic. Explicația este una anatomică. În această poziție, vârful inimii poate ajunge mai aproape de peretele toracic, ceea ce face ca senzația de palpitații să fie mai evidentă. Acest lucru nu înseamnă automat că există o tulburare de ritm cardiac sau că inima este supusă unui efort mai mare.
Totuși, dacă palpitațiile sunt însoțite de dureri în piept, dificultăți de respirație, amețeli sau senzație de leșin, simptomele nu trebuie puse exclusiv pe seama poziției de somn. Este recomandată o evaluare medicală, iar în cazul manifestărilor severe sau apărute brusc, trebuie solicitat ajutor de urgență.
Când poate fi mai bine să dormi pe partea dreaptă
Pentru anumite persoane, dormitul pe partea dreaptă poate fi mai confortabil, mai ales dacă atunci când stau pe partea stângă își simt bătăile inimii neobișnuit de puternic. Acest lucru nu înseamnă însă că partea dreaptă este, în general, mai sănătoasă pentru inimă.
Unii pacienți cu insuficiență cardiacă spun că respiră mai ușor atunci când dorm pe o anumită parte. Pentru alții, tocmai poziția pe spate poate provoca disconfort. Prin urmare, alegerea poziției potrivite depinde de afecțiunile existente, de simptome și de confortul fiecărei persoane, conform egeszsegkalauz.hu.
Este important să facem diferența între un disconfort ușor și dificultățile de respirație care apar atunci când stăm întinși. Dacă o persoană are nevoie în mod constant de mai multe perne pentru a putea respira confortabil sau poate adormi doar în poziție șezândă, poate fi vorba despre ortopnee, o formă de dificultate respiratorie asociată uneori insuficienței cardiace.
Un alt semnal de alarmă este trezirea bruscă în timpul nopții, cu senzația de sufocare, simptomele ameliorându-se doar după ce persoana se ridică în șezut sau în picioare. Aceste manifestări nu ar trebui considerate simple probleme de somn, mai ales dacă sunt însoțite de umflarea picioarelor, dificultăți de respirație la efort sau oboseală neobișnuită.
Legătura dintre dormitul pe spate și apneea în somn
Dormitul pe spate are o particularitate care poate crește riscul tulburărilor respiratorii în timpul nopții, în cazul anumitor persoane. Din cauza gravitației, limba și țesuturile moi din jurul gâtului pot aluneca spre partea din spate a gâtului, îngustând căile respiratorii.
Problema este mai frecventă în cazul persoanelor ale căror mușchi ai gâtului tind să se relaxeze excesiv în timpul somnului. Îngustarea sau blocarea temporară a căilor respiratorii poate încetini respirația sau o poate întrerupe pentru scurt timp. În astfel de momente, creierul declanșează reacții scurte de trezire, care ajută la reluarea respirației, dar fragmentează somnul.
Nu toate persoanele care dorm pe spate dezvoltă apnee în somn, iar dormitul pe o parte nu elimină întotdeauna problema. Totuși, în cazul apneei poziționale, episoadele de întrerupere a respirației sunt semnificativ mai frecvente atunci când persoana doarme pe spate decât atunci când stă pe o parte.
În aceste situații, medicul poate recomanda un tratament care să ajute pacientul să evite dormitul pe spate. În cazurile ușoare, selectate corespunzător, schimbarea poziției de somn poate aduce îmbunătățiri, însă nu reprezintă o soluție universală. În formele moderate sau severe de apnee, poate fi necesar un alt tip de tratament, precum utilizarea unui dispozitiv care menține presiunea pozitivă în căile respiratorii.
Apneea în somn care persistă și nu este tratată afectează nu doar calitatea odihnei. Scăderile repetate ale nivelului de oxigen și fluctuațiile tensiunii arteriale din timpul nopții pot suprasolicita sistemul cardiovascular și sunt asociate cu afecțiuni precum hipertensiunea arterială și fibrilația atrială.
Cum poate fi identificată apneea în somn și ce investigații sunt necesare
Diagnosticarea apneei în somn poate fi dificilă, deoarece persoanele afectate nu își amintesc, de cele mai multe ori, episoadele în care respirația li s-a întrerupt în timpul nopții. Se poate întâmpla ca cineva să petreacă șapte-opt ore în pat și totuși să se trezească obosit, să aibă dificultăți de concentrare pe parcursul zilei sau să resimtă o somnolență care îi afectează activitățile obișnuite.
În timpul consultației, medicul va pune întrebări despre obiceiurile de somn, sforăit, trezirile nocturne și simptomele resimțite în timpul zilei. Informațiile oferite de persoana care doarme alături de pacient pot fi, de asemenea, utile. Aceasta poate observa pauzele respiratorii sau momentele în care sforăitul se oprește brusc, fiind urmat de o inspirație zgomotoasă.
Pentru stabilirea diagnosticului poate fi necesară o investigație a somnului. În anumite cazuri, monitorizarea respirației la domiciliu este suficientă, în timp ce alte situații impun efectuarea unei polisomnografii într-un laborator de somnologie.
În timpul investigației pot fi monitorizate mai multe funcții ale organismului, printre care fluxul de aer, efortul respirator, nivelul oxigenului din sânge și pulsul.
Simptomele, luate separat, nu pot confirma cu certitudine existența apneei în somn. De exemplu, sforăitul este frecvent, dar nu toate persoanele care sforăie suferă de această afecțiune. În același timp, apneea poate apărea și la persoane care nu sforăie.
