Inteligența artificială, folosită pentru pacienții bolnavi de cancer. CE alocă 4 miliarde de euro pentru cercetare
Cancerul ucide anual peste 1,3 milioane de oameni în Uniunea Europeană, dintre care peste 50.000 în România.
Ca să salveze vieți, Comisia Europeană alocă 4 miliarde de euro pentru cercetare și vrea ca inteligența artificială să fie folosită acolo unde omul a rămas fără soluții.
La Iași se dezvoltă deja tehnologii care vor identifica tratamentul potrivit pentru fiecare pacient cu cancer colorectal. Este un proiect de 6 milioane de euro, cu parteneri din mai multe țări.
Fondurile provin direct de la Bruxelles, prin biroul de reprezentanță al regiunii nord-est - agenția responsabilă de banii europeni pentru această zonă a țării.
Statisticile sunt dureroase. În 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu cancer și alte 1,3 milioane și-au pierdut viața din cauza acestei boli. Dacă nu se iau măsuri până în 2035, numărul celor care vor muri de cancer va crește cu 24 de procente. Orizont Europa este un program de cercetare și inovare, prin care Comisia Europeană, alocă patru miliarde de euro în lupta cu cancerul. Fondurile vin direct de la Bruxelles.
Specialiștii vor să afle de ce anumite tratamente au efect doar la unii pacienți cu cancer colorectal avansat, iar la alții nu. Tocmai de aceea, au început un program de cercetare bazat pe inteligența artificială. Colectează și compară tot felul de date și analize despre bolnavi din mai multe centre europene. Iașiul este unul dintre parteneri. Din proiect fac parte clinici oncologice și de imagistică, autorități locale, facultăți și spitale.
Dr. Cipriana Ștefănescu, președinte Consiliu Științific Cluster IMAGO MOL: „Datele oferite de IT-iști, pornind de la multiplele date ale pacienților să fie înțelese, să existe un feedback din partea medicului, iar acest feedback ajută la îmbunătățirea rețelei ulterioare. În final se dorește îmbunătățirea tratamentului pacientului pe baze personalizate”.
Proiectul, în valoare de 5,8 milioane de euro din fonduri europene, are parteneri din Italia, Suedia, Germania, Spania și Luxembourg. România nu ar fi devenit parte din acest program de cercetare dacă Agenția Regională de Dezvoltare Nord Est, pe scurt ADR, nu ar fi avut reprezentanță la Bruxelles.
Adrian Iftene, coordonator tehnic department informatică al programului: „Rolul unui astfel de birou de la Bruxelles este foarte important. Fără ei nu am fi aflat de faptul că italienii au un astfel de proiect, au un astfel de plan, că au gânduri similare cu ale noastre, că vor să folosească inteligența artificială în proiecte medicale”.
ADR este cea care gestionează fondurile europene pentru șase județe din Moldova. Rolul sau în Capitala Belgiei este de a facilita conexiuni și de a crea un traseu direct prin care fondurile europene să ajungă în România. Lucrează atât cu autorități, cât și cu firme sau asociații.
Bogdan Chelariu, șef birou ADR Bruxelles: „Avem în lucru cu consiliile județene un program de internaționalizare, deci încercăm să le creăm capacitatea de a avea mai multe proiecte europene. Facem un fel de bootcamp cu ei. Încercăm să le organizăm foarte multe întâlniri sau să le arătăm cum lucrează străinii”.
Sebastian Hrib, repezentant ADR Bruxelles: „Noi ne ocupăm și de partea de atragere a investițiilor străine directe și de promovarea potențialului investițional”.
De altfel, cine nu este la Bruxelles, nu contează. Este una dintre regulile de bază ale lumii politice de astăzi, iar din păcate România nu-și face simțită prezenta în capitala Uniunii Europene. De exemplu, ERRIN este o asociație pentru inovare și cercetare cu 120 de membri - din toate țările Uniunii Europene, firme, autorități sau ONG-uri. România are doar doi reprezentanți.
Pirita Lindhom, director ERRIN: „Cred că cele mai importante sunt legăturile personale. Cred că este important să fii prezent fizic aici ca să poți lua legătura cu oficialii europeni pentru că la final este vorba doar despre oameni și despre a găsi oameni potriviți cu care să îți creezi propria rețea”.
Bruxelles devine rapid al doilea cel mai important centru de influență din lume, după Washington.
Estimările arată că sunt peste 12.000 de organizații de lobby, peste 60.000 de diplomați, cu tot cu echipele lor, peste 300 de misiuni străine și peste 700 de jurnaliști din toate colțurile lumii.
Etichete: Comisia Europeana, uniunea europeana,
Dată publicare:
