Importanța psihoterapiei în cazul pacienților bolnavi de cancer. Cum pot fi ajutați
Afecțiunile oncologice afectează din ce în ce mai mulți români anual, iar impactul psihologic pe care boala îl are asupra lor este adesea neglijat, conform doctorului Cozmin Mihai, medic psihiatru la un Institut din Iași.
Numărul bolnavilor de cancer în România în anul 2017 era de 479.454. În anul 2018, se estimează că au decedat 50202 persoane de cancer (INSP și CNSISP România).
Mortalitatea cea mai ridicată pentru afecțiunile oncologice s-a înregistrat la tumorile din sfera pulmonară (46,1 la 100000 locuitori), urmate de cele ale colonului, sânului și cele gastrice.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Tratamentul bolnavilor de cancer în România prezintă un deficit pe partea psihologică poate și datorită numărului mare de îmbolnăviri raportate la numărul mic de cadre medicale în sfera oncologică.
În plus, centrele de diagnosticare și tratare a acestor bolnavi sunt foarte puține în România. În acest sens, se produce o suprasolicitare a personalului medical și totodată o mai slabă atenție acordată fiecărui caz.
Studiu efectuat în România pe bolnavii de cancer
Într-un studiu desfășurat în România care s-a axat pe bolnavii de cancer și interacțiunea acestora cu sistemul medical românesc, cadrele medicale, familia, prietenii și angajatorii; au reieșit concluzii importante.
- Bolnavii preferă centrele private datorită suprasolicitării spitalelor de stat.
- Autoritățile nu sunt percepute ca având un nivel minim de interes și de implicare în sprijinirea bolnavilor.
- Există cazuri în care angajatorii nu sunt motivați să păstreze și să angajeze bolnavi de cancer, manifestând neînțelegere față de aceștia.
- Pacienții și aparținătorii consideră că sistemul medical românesc este saturat în sfera oncologică, spitalele au condiții precare iar personalul este suprasolicitat.
- Se reclamă sistemul de informare din spitale, astfel încât pacienții sunt nevoiți să se informeze din mediul on line și de pe holurile spitalelor.
- Se dorește consiliere psihologică pentru a depăși trauma diagnosticului și a bolii propriu zise.
- Pacienții au nevoie de ajutor pentru a putea depăși depresia și autoizolarea.
Pacienții oncologici ar avea nevoie de servicii compensate de psihiatrie și psihoterapie
„Ținând cont de neajunsurile și nevoile pacienților oncologici, ar fi o imperioasă necesitate ca serviciile de psihiatrie și psihologie/psihoterapie să fie accesibile și totodată compensate. Includerea acestora în serviciile compensate de sănătate ar reprezenta o măsură de îmbunătățire a calității vieții acestor pacienți cât și o măsură de prevenție a decompensărilor psihice.
Diagnosticul oncologic are o greutate mare pentru pacienți și reprezintă adesea o traumă atât pentru ei cât și pentru familie. De cele mai multe ori, pacienții simt nevoia de o consiliere psihologică și chiar psihiatrică iar acest lucru nu este posibil decât în afara unui spital de oncologie; ceea ce ar reprezenta un efort fizic dar și financiar pentru pacienții afectați”, conform medicului Cozmin Mihai.
Mai multe tipuri de pacienți oncologici, în funcție de reacția la diagnostic
„Limbajul și abordarea pe care le am depind de datele anamnestice care mă ajută să încadrez pacientul într-o anumită categorie reacțională. La început, pacienții se împart în două categorii: cei care nu vor să știe diagnosticul și îmi spun că au venit cu încredere și să fac ce consider eu pentru ei și a doua categorie, cei care doresc cât mai multe detalii legate de diagnosticul lor.
În primul grup s-ar putea contura două subcategorii: cei care au înțeles că au cancer și neagă diagnosticul și cei care nu înțeleg ce au dar nici nu vor să aprofundeze. Evoluția postoperatorie a acestor pacienți este de cele mai multe ori una foarte bună iar ei suportă bine durerea sau complicațiile post-operatorii. Această categorie s-ar putea sa aibă nevoie de consiliere psihologică dar ceva mai târziu, atunci când va fi nevoie de chimioterapie și le este greu să înțeleagă faptul că suferința se va întinde pe o perioadă mai lungă de timp”, a declarat Dr. Vlad Porumb, medic chirurg la Spitalul Militar Iași.
Conform medicului, familia reprezintă un factor foarte important, mai ales la pacienții vârstnici.
„În toate aceste categorii de pacienți, un punct comun este familia, ce reprezintă un factor important, mai ales la pacienții vârstnici care post-anestezie recuperează mai ușor din episoadele de confuzie și agitație dacă au un membru din familie cu care pot comunica post-operator. Pentru ședințele de chimioterapie sau radioterapie este crucial ca familia să ofere sprijin atunci când pacientul va avea nevoie de ajutor deoarece aceste ședințe pot afecta foarte mult calitatea vieții pacientului.
La externare toți pacienții oncologici ar trebui să aibă o evaluare psihologică chiar dacă inițial aceștia pot refuza consultul psihologului”, conform medicului Vlad Porumb.
Susținerea pacientului oncologic cu ajutorul unei echipe multidisciplinare
Conform medicului psihiatru, pacientul ar trebui să beneficieze de o echipă de medici, fiecare cu rolul său, care să îl ajute atât din punct de vedere medical cât și din punct de vedere psihologic să se confrunte cu boala.
„Așadar primul impact cu diagnosticul oncologic este unul destul de brutal ca răsunet sufletesc pentru majoritatea pacienților. Tocmai de aceea, indicat ar fi să existe o echipă multidisciplinară pentru acest transfer informațional. În condițiile actuale, medicul chirurg este îmbrăcat cu haine de chirurg, psiholog și psihiatru și poate nu de puține ori este depășit de situația conversației și a susținerii suportului moral al pacienților cât și al aparținătorilor îngrijorați.
În condițiile unui filtru bine pus la punct, compus din medic chirurg, psiholog, psihoterapeut, psihiatru și restul echipei medicale; confortul psihologic al pacientului oncologic ar fi unul mult mai susținut și mai ferit de eventuale decompensări psihice”, a spus dr. Cozmin Mihai.
Tulburările psihiatrice cauzate de afecțiunea oncologică
O afecțiune frecvent întâlnită în practica psihiatrică este reprezentată de Tulburarea afectivă organică de tip depresiv care se manifestă prin simptome depresive și este cauzată de afecțiunea oncologică de care suferă pacientul.
„Impactul psihic major, stresul unei intervenții chirurgicale, groaza perioadei de chimioterapie cu lovituri estetice precum scădere mare în greutate, căderea părului, șubrezirea întregului organism cu impact fizic și psihic foarte mare; reprezintă o graniță greu de suportat de către pacienți. Tocmai de aceea mulți dintre acești pacienți care au și o structură mai sensibilă și pentru care drumul convalescenței nu a fost ușor de suportat, ajung la medicul psihiatru.
Tratarea acestor pacienți se realizează într-o echipă formată din psihiatru și psiholog clinician/psihoterapeut.Tratamentul farmacologic, consilierea psihiatrică împreună cu ședințele de psihoterapie, reprezintă un trio extrem de benefic în tratarea acestor pacienți”, conform medicului psihiatru.