Ce fel de somn poate deveni un factor de risc în apariția demenței. Oamenii de știință au făcut o descoperire neașteptată
Un nou studiu a constatat că un somn fragmentat şi neodihnitor provoacă daune celulare vaselor de sânge din creier, oferind dovezi suplimentare care sugerează că întreruperile de somn predispun creierul la demenţă.
Este primul studiu care pare să demonstreze că somnul fragmentat provoacă direct deteriorarea vaselor de sânge din creier.
Concret, oamenii de ştiinţă au observat modificări în structura şi funcţionarea anumitor celule specifice vaselor cerebrale (numite pericite), precum şi alterări în mecanismele moleculare care controlează circulaţia sângelui în creier. Aceste constatări au fost posibile datorită analizelor detaliate ale ţesutului cerebral, efectuate post-mortem, împreună cu monitorizarea somnului şi secvenţiere genetică avansată.
Cercetarea, condusă de o echipă de oameni de ştiinţă canadieni, a fost publicată în revista Brain.
„Am descoperit că persoanele care aveau un somn mai fragmentat, precum somn neliniştit şi treziri frecvente în timpul nopţii, prezentau modificări legate de numărul şi funcţionarea pericitelor, un tip de celule din vasele de sânge ale creierului, care au un rol esenţial în menţinerea unui flux sanguin adecvat în creier şi în controlul schimbului de substanţe dintre sânge şi ţesutul cerebral. Această modificare s-a corelat cu o deteriorare mai accelerată a funcţiilor cognitive în ultimii zece ani de viaţă”, a declarat dr. Andrew Lim, cercetător principal al studiului, medic neurolog specializat în somn, şi cercetător la Sunnybrook Health Sciences Centre, din Toronto, citat într-un comunicat.
Pentru a evalua calitatea somnului, cercetătorii au monitorizat peste 600 de adulţi cu ajutorul unor dispozitive portabile, similare ceasurilor inteligente.
După decesul participanţilor care îşi donaseră creierele în scopuri ştiinţifice, echipa de cercetare a utilizat tehnologii moderne de secvenţiere genetică pentru a analiza nivelurile de pericite din ţesutul cerebral.
„Se ştie că, în cazul unor persoane, tulburările de somn pot apărea cu mulţi ani înainte de declinul cognitiv, iar tot mai multe dovezi arată faptul că un somn perturbat poate contribui la apariţia bolii Alzheimer, dar şi că boala Alzheimer, la rândul ei, poate duce la tulburări de somn. Totuşi, până acum nu aveam suficiente dovezi privind mecanismele care stau la baza acestor legături”, adaugă Lim, care este şi conferenţiar universitar la Facultatea de Medicină Temerty a Universităţii din Toronto.
Studiul sugerează că modificările apărute la nivelul pericitelor ar putea explica modul în care somnul fragmentat duce la afecţiuni ale vaselor mici din creier şi la pierderi de memorie sau alte forme de declin cognitiv.
Concluziile studiului
- Un somn fragmentat poate fi un factor important care duce la leziuni ale vaselor de sânge din creier.
- Pericitele par să aibă un rol semnificativ în modul în care aceste efecte se produc la nivelul creierului.
- Un somn mai odihnitor şi neîntrerupt ar putea avea un efect benefic asupra vaselor de sânge din creier.
- Vizarea pericitelor ar putea fi un mecanism de prevenire a efectelor nocive ale unui somn fragmentat asupra fluxului sanguin cerebral şi, ulterior, asupra bolii Alzheimer şi altor forme de demenţă.
Dacă aceste rezultate vor fi confirmate prin studii clinice, care să analizeze efectele îmbunătăţirii somnului asupra pericitelor, ar putea rezulta că intervenţiile asupra somnului s-ar putea dovedi eficiente în protejarea vaselor mici de sânge din creier şi în încetinirea declinului cognitiv.
Totodată, ar putea indica faptul că tratarea altor factori de risc pentru bolile vasculare cerebrale poate ajuta la prevenirea efectelor negative ale unui somn fragmentat asupra creierului, au concluzionat cercetătorii.
