Cum arată spitalele din România în timpul grevei generale. „Toate secțiile de terapie funcționează deja cu deficit”

Cadrele medicale spun că reducerile de salarii vin în vremuri și-așa grele, în care cei mai mulți dintre ei lucrează în echipe deficitare. În București, alături de asistenții medicali și personalul auxiliar au ieșit la protest și medicii din cele mai mari spitale de urgență. Pe lângă legea salarizării, care în forma actuală le-ar scădea veniturile, cei din spitale vorbesc despre lipsa acută de personal.

Dr. Radu Tincu, șeful secției ATI Toxicologie: „Toate secțiile de terapie funcționează deja cu deficit, ne gândim cum o să arate aceste secții în momentul în care o să se aplice legea salarizării. Am deja asistente care m-au întrebat dacă le semnez demisia să plece la privat sau în alte secții”.

Dr. Gabriel Constantinescu, șeful secției Gastroenterologie: „Legea salarizării poate să dezechilibreze grav, dar trebuie făcută cu atenție. Pacienții însă sunt tratați, nu au fost trimiși acasă niciodată, lumea, dacă se sperie, să apeleze la noi, dar să fie și de partea noastră și să ne sprijine în rezolvarea mai înțeleaptă a legilor”.

Reporter: „Aveți personal suficient? Resurse financiare?”

Dr. Gabriel Constantinescu: „Nu, fără doar și poate, nu avem personal, dar trebuie să ai și cu ce să-i plătești, și de spațiu, avem nevoie mare...”.

Și la Iași au fost proteste ale salariaților din sectorul medical. Pacienții care nu aveau probleme grave de sănătate au renunțat la consultații.

Pacient: „Am avut o operație și trebuia să vin să îmi scoată firele astăzi”.

Reporter: „Și ați reușit?”

Pacient: „Nu, m-au trimis în Ambulator, în Policlinică”.

Medicii au protestat și la Iași

Zeci de angajați ai Spitalului Județean „Sf. Spiridon” au protestat în curtea unității medicale.

Mihaela Ghițescu, farmacist-șef, Spitalul de Urgență „Sf. Spiridon” Iași: „O facem pentru pacienții care ajung în aceste spitale, pentru pacientul de rând, care este plătitor de taxe și impozite la statul român. Și atunci când ajungi într-o unitate, trebuie să aibă alături de el personal specializat și medicamente. Nu ne mai putem raporta ca și criteriu de normare doar la nr. de paturi din spital”.

George Tudose, lider de sindicat, Spitalul „Sf. Spiridon” Iași: „La un asistent medical, vorbim de o scădere de 1.500-1.700 de lei, medie de 3.000 de lei la un medic, la cadrele auxiliare este, de asemenea, o scădere dramatică de peste 1.000 de lei, ori, în aceste condiții, chiar nu se poate. Suntem în situația când un cadru medical lucrează cât pentru 3-4 colegi”.

Spitalul Județean „Sf. Spiridon” din Iași are 5.000 de angajați și doar o treime din personalul medical a lucrat conform programului. Și în holul Spitalului Județean de Urgență Baia Mare au protestat mai mulți medici și asistenți.

Dr. Felicia Constantin, medic: „Angajații din sistemul de sănătate nu mai fac față normelor suplimentare de lucru. Dorim deblocarea posturilor din sănătate”.

Dr. Mureșan Camelia, președinte, Sindicatul Medicilor Baia Mare: „Doar la nivelul Spitalului Județean s-a estimat că anul acesta 300 de persoane vor pleca la pensie: asistenți, medici, infirmieri, personal TESA”.

Reporter: „Ce înseamnă asta?”

Dr. Mureșan Camelia: „Creșterea volumului de muncă”.

Însă nu a fost grevă în toate unitățile medicale. De exemplu, la Spitalul Județean din Timișoara, medicii nu au participat la protest. Chiar și așa, pacienții și aparținătorii care erau marți acolo spun că i-ar fi înțeles dacă ar fi întrerupt lucrul.

Pacientă: „Medicii au perfectă dreptate - ore suplimentare, neplătiți. Nu avem sănătate, nu avem nimic în viață”.

Corespondent Știrile ProTV: „A fost declanșată greva generală în mai toate spitalele din țară, în aceste momente sunt asigurate urgențele și doar o treime din pacienții cronici. Știm că deja foarte multe intervenții pentru pacienții care nu sunt urgențe au fost deja amânate. Am văzut că cei din sănătate sunt nemulțumiți, pe de o parte, de legea salarizării care, spun ei, în forma actuală le-ar scădea veniturile pentru mulți dintre ei, dar pe de altă parte și pentru faptul că angajările în sănătate sunt blocate încă din anul 2023 și spun ei că lucrează în echipe incomplete, că personalul medical este deja în burnout, nu mai pot lucra în astfel de condiții. Au fost discuții aseară la Palatul Cotroceni, la care au participat liderii de sindicat și ministrul interimar al sănătății, Cseke Attila, ministrul interimar de la Ministerul Muncii, dar și consilierul prezidențial Radu Burnete. Cei din sănătate spun că discuțiile au fost constructive și că acum autoritățile ar trebui să găsească o sursă de finanțare astfel încât să le fie soluționate revendicările.

În ceea ce privește blocarea posturilor, spuneam că posturile în sănătate sunt blocate din anul 2023. Încă din urmă cu trei săptămâni, Ministerul Sănătății a depus un memorandum prin care solicita deblocarea peste 7.600 de posturi în spitalele din toată țara, dar săptămâna trecută premierul Ilie Bolojan a cerut o evaluare a acestor posturi, iar ministrul Sănătății a făcut această evaluare împreună cu președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Și ieri a vorbit despre un memorandum pentru deblocarea a peste 7.800 de posturi și cele mai multe dintre ele, evident, sunt în spitale vorbim de peste 1.300 de posturi pentru medici, aproape 3.000 de posturi pentru asistenții medicali, peste 2.800 de posturi pentru personalul auxiliar, cum sunt îngrijitoarele, infirmierele sau brancardierii, de asemenea, 445 posturi pentru serviciile de ambulanță și trebuie spus faptul că aici au fost aprobate toate posturile cerute de cei de la Ambulanță. Autoritățile spun că spitalele cu un număr mare de pacienți și cu cazuri complexe vor putea angaja mai mult personal. Memorandumul acesta cu peste 7.800 de posturi este acum în circuitul de avizare și vedem dacă în cele din urmă el va fi depus la Guvern și aprobat de Guvern.

Astăzi, liderii de sindicat din Sănătate vor veni aici, la Ministerul Sănătății. Urmează să aibă o nouă întâlnire cu reprezentanții ministerului, spuneau ei. De această dată este o discuție tehnică pentru a stabili cumva o listă comună de revendicări, pentru că în principal revendicările sindicatelor ar fi cam aceleași cu cele de la Ministerul Sănătății”.