Seceta severă din această vară, care continuă și acum, a forțat autoritățile să se gândească la soluții care să prevină pe viitor închiderea reactoarelor, dacă nivelul Dunării scade prea mult.
Printre soluțiile pe care le au în vedere specialiștii sunt o serie de pompe care să aducă apă din canalul Dunăre–Marea Neagră sau barajele temporare pe fluviu.
Într-un interviu pentru PRO Verde, directorul CNCAN, Cantemir Ciurea-Ercău, a recunoscut că soluțiile adoptate până acum n-au ținut cont de o secetă atât de severă ca în vara lui 2026.
Ce soluții sunt dacă nivelul Dunării va scădea și în anii viitori
Producția energetică de la Cernavodă depinde de curgerea naturală a apei de răcire din brațul Dunărea Veche, în bazinul de aspirație al centralei.
Este o soluție simplă dar care își arată limitele în situații ca aceea pe are o traversăm acum. Vestea proastă e că schimbările climatice vor aduce, cu siguranță, noi perioade de secetă extremă în Europa, iar nivelul Dunării ar putea scădea dramatic și în viitor.
Spre deosebire de noi, bulgarii și maghiarii au anticipat această problemă atunci când au ridicat centralele de la Kozloduy și la Paks și au instalat echipamente specifice, care ajută ca apa din Dunăre să atingă un nivel optim pentru răcirea reactoarelor.
Cantemir Ciurea-Ercău, președintele CNCAN: “Dacă ar fi să ne gândim la soluțiile adoptate de vecinii noștri din Bulgaria și Ungaria, ar fi: baraje temporare în perioadele secetoase, astfel încât mai multă apă să se direcționeze către bazinul de aspirație de la Cernavodă, sau, la fel ca la Kozloduy, stații de pompare suplimentare care să asigure un debit de apă în bazinul de aspirație, indiferent de nivelul din Canalul Dunăre-Marea Neagră”.
Cele două soluții au început să fie discutate în România abia acum, când am fost puși în situația de a închide reactoarele, pentru că nu mai pot fi răcite.
“Nu s-a gândit nimeni la această soluție”
„Cred că se poate. Nu s-a gândit nimeni la această soluție, pentru că, după cum v-am spus, ipotezele care au stat la baza soluțiilor tehnice adoptate până acum nu au avut în vedere o secetă atât de severă”, spune Cantemir Ciurea-Ercău.
Decizia finală privind opțiunea tehnică potrivită pentru Cernavodă trebuie luată de Nuclearelectrica, împreună cu Ministerul Energiei.
Pentru a crește nivelul apei pe Dunăre, autoritățile au mizat pe amenajarea capului Bala. Este vorba de punctul unde Dunărea se desparte în brațele Borcea și Dunărea Veche. Lucrările au avut ca scop redirecționarea unui debit mai mare de apă către brațul Dunărea Veche, pentru a alimenta bazinul centralei. Măsura nu a funcționat.
Chiar dacă în țările vecine a plouat, pe Dunăre nu s-a acumulat o cantitate suficientă de apă, astfel încât Centrala de la Cernavodă să poată fi pornită.
Ramona Țintea: Când va fi suficientă apă pe Dunăre, cât vă ia până reporniți reactoarele, cât durează?
Cantemir Ciurea-Ercău: În momentul în care nivelul apei va atinge o valoare optimă, pot fi pornite cam în două zile.
De ce centrala de la Kozloduy a rămas în funcțiune, iar cea de la Cernavodă, nu
Spre deosebire de Cernavodă, Centrala de la Kozloduy, din Bulgaria, se află pe Dunărea mare, și nu depinde de apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră.
În plus, în imediata apropiere a centralei de la Kozloduy, se varsă Jiul, care aduce un aport foarte mare de apă în fluviu. Chiar și așa, centrala, construită în anii ‘70, folosește 30 de pompe care scot apă din Dunăre și o duc în bazinele de răcire a celor două reactoare funcționale.
Cantemir Ciurea-Ercău atrage atenția că modelul bulgăresc nu poate fi replicat, pur și simplu, în România. Este nevoie de un calcul adaptat cerințelor locale, mai ales în perspectiva investițiilor majore în modernizare.
Cantemir Ciurea-Ercău: Pentru Cernavodă, numărul de 30 de pompe nu înseamnă nimic. Trebuie făcută o analiză efectivă a necesarului de apă și a modului în care se construiește. Deci, nu se poate copia un proiect de la Kozloduy.
Ramona Țintea: Dar 30 de pompe sunt puține, practic?
Cantemir Ciurea-Ercău: Nu, sunt foarte multe. 30 de pompe sunt foarte multe, inclusiv la Kozloduy, pentru că atunci când s-a ales acest număr, s-a considerat că pe amplasamentul Kozloduy vor funcționa 6 unități.
Șeful CNCAN susține că energia nucleară rămâne o soluție fiabilă pentru necesarul energetic al României, însă vulnerabilitățile provocate de secetă trebuie rezolvate urgent prin noi măsuri tehnice.
În acest sens, retehnologizarea Unității 1 pentru încă 30 de ani de funcționare va fi rentabilă doar dacă va fi însoțită de o rețea sigură de asigurare continuă a apei de răcire, indiferent de fluctuațiile de debit ale Dunării.
