USR vrea la guvernare și se angajează să elimine pensiile speciale și taxele pe salariul minim

62091485
Agerpres

USR a prezentat, vineri, o serie de "angajamente de reformă", acestea reprezentând baza "pe care USR va negocia intrarea la guvernare".

Printre ele numărându-se: eliminarea pensiilor speciale (excepție făcând cele ale polițiștilor, militarilor și angajaților din serviciile secrete), zero taxe pe salariul minim, flexi-munca sau introducerea prevederii "Fără Penali în funcţii publice" în Constituţie.

Cele 24 de capitole ale programului USR mai vizează: reducerea birocraţiei, stimularea antreprenoriatului, un plan de investiţii pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, stimularea investiţiilor pentru o energie curată, acces la educaţie pentru toţi copiii, implementarea marilor proiecte de infrastructură, sănătate, turism, înfiinţarea unei DNA pentru păduri, potrivit Agerpres.

În cadrul unei conferinţe de presă transmise online, preşedintele USR, Dan Barna, a precizat că această viziune va fi supusă dezbaterilor în perioada următoare.

"Vorbim de o alternativă, o alternativă serioasă, şi de bucăţi de plan şi de strategie de care România are atâta nevoie. Pentru că dincolo supravieţuirea de zi cu zi, dincolo de măşti, apare întrebarea legitimă - şi a mediului de afaceri, şi a fiecărui angajat, fie că e din sectorul public, fie că e din sectorul privat: unde mergem mai departe, cum arată România după criza COVID. Coabităm cu virusul, va mai dura nişte săptămâni, nişte luni de zile, dar parcă ne-am săturat cu toţii de autostrăzi pe hârtie, de spitale care se construiesc la televizor, dar în realitate nicio cupă de excavator nu se mişcă nicăieri în ţară. Venim astăzi cu nişte angajamente. Un angajament e mai mult decât o promisiune electorală. E, cumva, o bucată de garanţie dintr-un contract", a spus liderul USR.

Europarlamentarul Cristian Ghinea a precizat că în momentul în care se va pune problema intrării la guvernare, USR nu va negocia posturi şi că baza discuţiilor va fi reprezentată de aceste angajamente.

"Nu vom negocia posturi, vom negocia aceste angajamente, care sunt foarte clare, sunt pe site-ul USR (https://www.usr.ro/usr-la-guvernare/). Sunt 24 cu care începem azi şi toate au aceeaşi structură, în care punem livrabilul pe masă, bugetul şi instituţia responsabilă. Cum văd eu intrarea USR la guvernare? Chiar în acest mod: vom face aceste negocieri transparent, public, cu partenerii noştri, vom semna un contract de guvernare împreună cu ei şi membrii USR şi publicul larg vor putea să urmărească chiar pe un site public al nostru evoluţia acestor angajamente", a explicat el.

Elena Tudose, expert în politici publice, a pledat pentru conceptul de flexi-muncă, în condiţiile în care la sfâşitul lunii aprilie, Ministerul Muncii anunţa peste un milion de contracte de muncă suspendate, iar agenţiile de rating anunţă pentru anul 2020 "o rată record a şomajului pentru ultimii zece ani", de 8%, comparabilă cu rata şomajului înregistrată după criza economică din 2008. Ea a apreciat că aceste propuneri prezintă avantaje precum loializarea angajaţilor, reducerea costurilor pentru angajatori şi menţinerea în câmpul muncii şi după vârsta de pensionare. Tudose a estimat că astfel de măsuri pot fi implementate pe termen mediu (posibil, în anul 2024), dar a arătat că în perioada următoare USR va prezenta şi un plan de măsuri imediate pentru revenirea la muncă.

"Legislaţia muncii din România - Codul muncii, în speţă - nu este suficient de flexibil şi nu a fost pregătit pentru a fi adaptat la condiţiile speciale pe care le-am trăit cu toţii în această perioadă. (...) Prin flexi-muncă noi înţelegem modificarea Codului muncii prin introducerea unor forme noi de contracte individuale de muncă, pe care le-am numit multi-flexibile şi care vor fi instrumente voluntare, opţionale pentru angajatori. Printre măsurile care pot fi cuprinse în aceste contracte multi-flexibile sunt: introducerea unui alt interval orar pentru programul de muncă decât cel de opt ore; normarea pe bază de rezultate, nu ore de muncă; împărţirea activităţii pentru o poziţie între doi sau chiar mai mulţi angajaţi (job sharing); telemunca şi flexiblizarea spaţiilor de lucru prin rotaţie", a spus ea.

Deputatul Cristina Prună a arătat că USR îşi doreşte "simplificarea şi reducerea la maximum a birocraţiei prin care trebuie să treacă o firmă" de la înfiinţare şi până la desfăşurarea activităţii sale.

"Dacă ne uităm la statistici internaţionale în ceea ce priveşte greutatea de a face afaceri în România, suntem pe locul 55, după ţări precum Maroc sau Kazahstan. La înfiinţarea unei firme suntem pe locul 91 în lume, după ţări africane precum Togo şi Coasta de Fildeş. Nu mai vorbesc de ceea ce înseamnă deschiderea unei linii de electricitate sau de permise de construire: aici chiar ne batem pentru coada clasamentului. De multe ori, cei care au idei de afaceri, pentru a desfăşura şi a începe această afacere au nevoie de 9-12 luni pentru a intra în legalitate, efectiv, şi foarte mulţi se lasă păgubaşi pe drum", a spus ea.

Deputatul Claudiu Năsui a precizat că "zero taxe pentru salariul minim" este o măsură care "se aplică deja cu succes în majoritatea ţărilor europene" şi care favorizează munca. În vederea compensării acestei măsuri, el a propus ca statul "să nu mai arunce tone de bani pe programe corupte", dar şi să fie eliminate sau impozitate pensiile speciale, adăugând că acestea din urmă reprezintă 10 miliarde de lei anual.

"Este o măsură prin care nu reinventăm roata şi, practic, facem un lucru de maxim bun simţ, adică nu impozităm sărăcia, salariile mici. Lăsăm povara fiscală să înceapă de la un anumit nivel încolo. (...) E foarte important, mai ales în perioada aceasta de criză, felul în care guvernul şi statul ajută economia. Poate să ajute economia prin a da bani direcţionat către cei mari, de exemplu, sau către nişte zone anume. Sau poate să îi ajute pe toţi, poate să ne ajute pe toţi, lăsând mai mulţi bani în buzunarele noastre, începând cu salariile cele mai mici. Oricare ar fi pachetul de măsuri şi cantitatea de bani cu care Guvernul poate să ajute economia, haideţi să o facem într-un mod în care acel ajutor să fie resimţi că de cât mai mulţi români", a spus el.

Articol recomandat de sport.ro
Rușii se bat cu pumnii în piept după ce au luat fața Occidentului în Japonia: „Nimeni în lume nu mai face asta”
Rușii se bat cu pumnii în piept după ce au luat fața Occidentului în Japonia: „Nimeni în lume nu mai face asta”
Citește și...
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea ce cuprinde măsurile din starea de alertă

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Victor Ponta: ”90% dintre parlamentari habar nu au ce înseamnă starea de alertă”

Victor Ponta susține că 90% dintre parlamentari habar nu au ce înseamnă, de fapt, starea de alertă care a intrat vineri în vigoare și au votat-o ”cum a zis partidul”. Potrivit acestuia, legea nu poate fi înțeleasă ”nici dacă ești Einstein”.

Cioloș: Nu avem legi clare. Am fost şocat să văd că putem ajunge într-un vid legislativ

Preşedintele PLUS, Dacian Cioloş, s-a declarat "şocat" să vadă că România ar fi putut ajunge "într-un vid legislativ" după încheierea stării de urgenţă, în timp ce în Parlament "se negociază chestii mărunte".

Recomandări
Statul degeaba. O primărie are 7 angajați la mai puțin de 100 de locuitori. Milioane de lei, într-o comună aproape pustie

Statul nostru este sufocat de instituții și birocrație. Iar puținii bani care mai sunt în buget, de multe ori, sunt cheltuiți aiurea. În toată țara, sunt peste 3.000 de primării, mai toate susținute cu fonduri de la centru, ca să nu intre în faliment.

Cele trei nume de premier care ar fi pe lista scurtă a președintelui Nicușor Dan. UDMR este gata să voteze un guvern „roșu”

Trei nume de premier ar fi pe lista scurtă a președintelui Nicușor Dan, care ar putea face anunțul în această săptămână: Sorin Grindeanu, Alexandru Nazare și Siegfried Mureșan.

Cum arată acum sistemul de învățământ. În 2026, în băncile școlilor sunt cu 27.000 de copii mai puțin decât în 2025

Un nou an școlar a început, cu emoțiile celor mici, care au ajuns prima dată în clasă, bucuria adolescenților care și-au revăzut colegii și grijile părinților.