USR îl acuză pe Marcel Ciolacu că refuză să spună dacă RMGC vrea prelungirea licenţei de exploatare la Roşia Montană
Reprezentanţii USR au transmis că Guvernul condus de Marcel Ciolacu refuză să spună dacă compania minieră Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a cerut prelungirea licenţei de exploatare în România şi dacă această solicitare a fost sau nu acceptată.
La începutul lunii martie, deputatul USR de Cluj Radu Molnar a întrebat guvernul PSD-PNL dacă societatea RMGC a solicitat prelungirea licenţei de exploatare la Roşia Montană. După o lună de zile de la transmiterea întrebării, Marcel Ciolacu nu a dat niciun răspuns, arată comunicatul de presă al USR.
„Întrebarea pe care i-am adresat-o lui Marcel Ciolacu e clară, ne priveşte pe fiecare dintre noi şi tăcerea lui Ciolacu e total nejustificată. După ce a manipulat zile în şir opinia publică din România, după ce a încercat să ne sperie că pierdem procesul cu Roşia Montană şi din pricina asta vom avea probleme economice mari, Marcel Ciolacu n-a mai venit cu niciun fel de explicaţii. Ca premier în funcţie, are obligaţia să ne spună ce se întâmplă cu Roşia Montană după încheierea litigiului internaţional. Dacă era atât de preocupat de subiect, de ce nu clarifică ce planuri are pentru zonă şi pentru oamenii de acolo, precum şi relaţia statului român cu RMGC?! Marcel Ciolacu este doar un oportunist politic, care a ajuns într-o funcţie ce-l depăşeşte şi are senzaţia că ne păcăleşte pe toţi”, a afirmat deputatul USR Radu Molnar, conform sursei citate.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat în propaganda electorală
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Potrivit informaţiilor disponibile în spaţiul public, licenţa de exploatare a minereurilor eliberată pentru compania RMGC expiră pe data de 20 iunie 2024. Conform legii, solicitarea prelungirilor licenţelor de exploatare/explorare se face cu minimum 90 de zile înaintea expirării duratei licenţei.
În pofida manipulărilor PSD din spaţiul public, includerea Roşiei Montana în patrimoniul UNESCO nu blochează o exploatare cu tehnologii corecte a resurselor din zonă, UNESCO doar asigură o protecţie şi un prestigiu unei zone unice în lume. Galerii romane ca cele de la Roşia Montantă nu mai există nicăieri în lume, de aceea este un monument care trebuie protejat.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, chestionat despre faptul că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a pus sechestru asigurator pe acţiunile Gabriel Resources din cauza căruia compania nu poate vinde acţiunile deţinute în proiectul Roşia Montană, că ANAF îşi face datoria şi au fost pornite procedurile legale. „Presupun că şi dacă ei câştigau procesul, făceau la fel”, a mai spus şeful Guvernului.
Potrivit unor surse oficiale citate de către G4Media, statul român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a pus sechestru asigurator pe acţiunile Gabriel Resources, compania canadiană care a pierdut procesul pentru exploatarea aurului de la Roşia Montană şi de la care România are de recuperat 10 milioane de dolari. Astfel Gabriel Resources nu mai poate vinde acţiunile pe care le deţine în proiectul Roşia Montană.
Pe 8 martie, tribunalul arbitral de la Washington a respins pretenţiile reclamanţilor în cazul Roşia Montană, companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), obligând companiile să plătească României cheltuielile de judecată, dar şi dobândă. Reprezentanţii companiei Gabriel Resources şi-au exprimat atunci „dezacordul ferm” şi au spus că decizia tribunalului de arbitraj de la Washington, care a dat câştig de cauză României în dosarul Roşia Montană, este „în întregime incompatibilă cu orice evaluare obiectivă a probelor prezentate în acest caz”, invocând în acest sens opinia separată exprimată de unul dintre arbitri.
„Obligă reclamanţii să ramburseze pârâtului cheltuielile de judecată ale procedurilor de arbitraj în valoare de 1.437.574,01 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc reprezentată de rata de dobânda la un bon de trezorerie al SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri şi până la plata integrală. Obligă reclamanţii să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată ale acestuia în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON şi 928,641.70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, aşa cum este reprezentată de de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri şi până la plata integrală. Respinge toate celelalte pretenţii formulate de părţi”, precizează decizia tribunalului arbitral de la Washington.