Senatorul USR Ştefan Pălărie a arătat că în România noi nu mai avem nevoie de un nou slogan, precizând că s-a văzut cât de deficitar a fost sloganul ”România educată”, menit să ne adoarmă, dar în spate lipsit de absolut orice formă de consistenţă sau de soluţii, relatează News.ro.
”A trecut mai puţin de o săptămână de la momentul în care rezultatele testelor PISA au fost făcute publice săptămâna trecută. Am văzut căderi consistente la toţi cei trei indicatori, citire, matematică, ştiinţe. Am văzut trecerea unei bariere psihologice de peste 52% nivel de analfabetism, în aplicarea matematicii în şcolile din România. Şi există pericolul să se instaureze o linişte asurzitoare. Nimeni nu este vinovat, nimeni nu este responsabil”, a declarat senatorul Ştefan Pălărie, la Parlament.
El a dat ca exemplu ţările nordice, unde, ”pentru scăderi mai mici şi de mult mai sus în dreptul mediei europene, au declanşat oficial o aşa-numită criză de învăţare, au venit şi şi-au asumat politic în faţa oamenilor, guvernul, miniştrii şi au decretat priorităţi critice pentru ca ţările lor, Danemarca, Norvegia, Franţa, să iasă din această prăbuşire de rezultate şi să repună situaţia învăţământului pe un traseu normal”.
”În România noi nu mai avem nevoie de un nou slogan şi am văzut cât de deficitar a fost sloganul ”România educată”, menit să ne adoarmă, dar în spate lipsit de absolut orice formă de consistenţă sau de soluţii. Eu cred că este şi pentru România momentul să declanşăm discuţii reale, identificare de probleme şi mai ales să ne concentrăm pe soluţii. Din acest motiv, mai mulţi colegii mei din Camera Deputaţilor, din Comisia de Învăţământ, au solicitat o comisie de anchetă în care cei responsabili de învăţământul din România, foşti miniştri să vină şi să dea explicaţii”, a anunţat Pălărie.
El a menţionat că doresc să vadă perspectiva fiecăruia dintre ei, mai ales dacă vorbim poate de la 2012 încoace, când am început să avem la fiecare trei ani rezultate mai proaste.
”Avem nevoie să ne punem nişte întrebări fundamentale. Este oare problema de suprapunere a unei crize de învăţământ generată de foarte mulţi copii din medii vulnerabile, suprapusă cu o criza supra-stimulării formatelor digitale? Ce se va întâmpla cu aceşti copii care astăzi nu înţeleg un text, atunci când vor deveni adulţi şi vor intra în piaţa forţei de muncă sau în economie? Ce facem cu societatea asta hiper-digitalizată în care uneori semnăm cu o singură bifă contracte, termene şi condiţii, iar noi avem jumătate din România care nu înţelege ce citeşte? Înspre ce societate ne îndreptăm? Ce facem cu criza profesorilor, fie legată de numărul profesorilor şi avem o diminuare de număr de cadre didactice sau criza de motivaţie?”, s-a întrebat Ştefan Pălărie.
Senatorul a arătat că USR propune şi cinci soluţii pentru această situaţie.
”În primul rând, avem nevoie de o intervenţie în şcolile cu cele mai scăzute rezultate, acolo unde la Evaluarea Naţională tu nu reuşeşti să iei nici măcar minimul de notă 5 pentru cohorte de elevi care dau examenul la finalul clasei a 8-a. Acolo trebuie făcută intervenţie şi avem şi în eşantionul PISA aceeaşi problemă. Asta înseamnă că trebuie să intervenim diferenţiat cu soluţii, cu resurse financiare şi da, cu profesori noi faţă de profesorii care nu reuşesc să-i scoată pe copiii din mocirla neînţelegerii în acele unităţi de învăţământ”, a spus Pălărie.
Senatorul a mai declarat că avem nevoie de învăţământ remedial.
”Învăţământ remedial organizat pe grupuri mici, din nou, nu înseamnă să iei pe copiii care nu au înţeles nimic dimineaţă şi să-i ţii cu acelaşi profesor după amiază, mai băgând încă una sau două ore, că nimic nu se va schimba. Ai nevoie de un program în care să vedem cum profesori noi intervin şi diferenţiat pregătesc. Poate unii pot să fie conectaţi prin grupuri de la distanţă, dacă nu avem profesori în fiecare şcoală. Dar chestiunea asta nu poate să fie abandonată”, a subliniat el.
Ştefan Pălărie a menţionat că avem nevoie de atragerea în mediul rural a profesorilor tineri buni, iar asta nu se poate face decât prin stimulări şi prin programe de pregătire.
”Avem nevoie de programe de formare iniţială şi conţinut de calitate iar asta înseamnă bani. Trebuie să băgăm mâna în buzunar şi să investim în profesorii debutanţi dar şi în profesorii care sunt de ceva vreme la catedră dar poate nu şi-au mai actualizat metodele de 10, 20 30 de ani”, a spus el.
Potrivit lui Pălărie, nu poţi să intri în sistemul de la clasă şi apoi timp de un an de zile nimeni să nu mai vorbească cu tine iar un an de zile ar trebui să fii însoţit permanent de un profesor senior care să ştie carte şi să ştie pedagogie.
”Aş mai adăuga, de asemenea, că avem nevoie şi să reducem numărul de elevi la clasă în clasele super aglomerate. Mi se pare un pic amuzant că domnul ministru interimar al educaţiei a postat acum o zi o postare despre fiul său în care spune în mod public că şcoala unde învaţă acesta nu se respectă legea legată de numărul de elevi dintr-o clasă de învăţământ primar. Şi sigur domnia sa nu are cum să fie responsabil, a fost numit ministrul educaţiei în acest an, 2026 în timp ce noi discutăm despre rezultate din mai iunie 2025. Dar ne arată acest fenomen că e nevoie să intervenim şi clasele să fie dimensionate corect”, a explicat Ştefan Pălărie.
Ce au relevat rezultatele PISA 2025
PISA 2025 a arătat că rezultatele școlare au scăzut în multe țări. România însă a pornit deja de la un nivel scăzut și are, în plus, probleme foarte mari de inegalitate între elevi și între școli.
MATEMATICĂ
Potrivit raportului PISA, în 2025, România are 419 puncte (sub media OECD). La PISA 2022, punctajul României a fost de 428 de puncte (Media OECD a fost de 480 de puncte).
La PISA 2025, România are 4% performanţe ridicate (nivelurile 5/6) vs. Media OECD de 8%.
LECTURĂ
România are 413 puncte (sub media OECD). La PISA 2022, punctajul României a fost 428 de puncte (Media OECD a fost de 482 de puncte).
La PISA 2025, 48% dintre elevi nu ating nivelul de bază (2), ceea ce îi plasează sub sintagma analfabetism funcţional (functional illiteracy). Media OECD în zona de analfabetism funcţional este de 31%.
La PISA 2025, România are 1% performanţe ridicate (nivelurile 5/6) vs. Media OECD de 6%.
ŞTIINŢE
La PISA 2025, România are 425 de puncte (sub media OECD). La PISA 2022, punctajul României a fost 428 de puncte (Media OECD a fost de 491 de puncte).
La PISA 2025, 46% dintre elevi nu ating nivelul de bază, ceea ce îi plasează sub sintagma analfabetism funcţional (functional illiteracy). Media OECD în zona de analfabetism funcţional este de 26%.
La PISA 2025, România are 2% performanţe ridicate (nivelurile 5/6) vs. Media OECD de 7%.
Declarația fostului ministru al Educației după rezultatele PISA 2025
Fostul ministru al Educaţiei Daniel David a afirmat că rezultatele la PISA 2025 sunt mai proaste decât la PISA 2022 şi confirmă îngrijorările că analfabetismul funcţional este risc de securitate naţională.
Acesta consideră că ”infuzia de resurse într-un sistem nereformat paradigmatic poate duce la anomalii educaţionale”, referindu-se la burse de merit cu nota 5, cu impact negativ nu doar asupra eficienţei financiare, ci şi a procesului educaţional. Fostul ministru este de părere că fără schimbările paradigmatice pe care le-a propus în Programul Ministerial de Reforme QX nu vom reuşi să recuperăm decalajele şi să însănătoşim sistemul de educaţie, relatează News.ro.
”Rezultatele la PISA 2025 sunt mai proaste decât la PISA 2022 şi confirmă îngrijorările Diagnosticului Ministerial QX din 2025 că analfabetismul funcţional este risc de securitate naţională, întărind astfel şi decizia de a fi inclus analfabetismul funcţional în Strategia Naţională de Apărare a Ţării. Simplu spus, analfabetismul funcţional arată o incapacitate de a utiliza competenţele dobândite la un nivel de bază relevant pentru viaţa cotidiană/societate/mediul socioeconomic”, afirmă, marţi, fostul ministru al Educaţiei, Daniel David, într-un mesaj postat pe blog.
Potrivit acestuia, ”infuzia de resurse într-un sistem nereformat paradigmatic poate duce la anomalii educaţionale”. El se referă la burse de merit cu nota 5, la fragmentări de clase/şcoli, cu impact negativ nu doar asupra eficienţei financiare, ci şi a procesului educaţional.
”Fără schimbările paradigmatice propuse de Programul Ministerial de Reforme QX, pe baza Diagnosticului Ministerial QX, nu vom reuşi să recuperăm decalajele şi să însănătoşim sistemul de educaţie. În preuniversitar, cred că paradigma PISA şi (prin) modelul Şcolilor QX sunt calea de urmat, cale care deschide acum şi posibilitatea unei infuzii de resurse cu sens (ex. creşterea finanţării pe măsura angajamentelor legale şi/sau publice)”, a mai transmis fostul ministru.
Măsuri anunțate de ministrul Educației, după dezastrul PISA
Toți elevii cu medii sub 7 vor avea parte de pregătiri suplimentare gratis la Limba și literatura română și la Matematică, a anunțat ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, ca măsură după rezultatele dezastruoase de la testele PISA.
Ministrul interimar al Educaţiei, Mihai Dimian, a venit cu mai multe explicaţii despre rezultatele testelor PISA, el afirmând că rezultatele României sunt slabe şi trebuie să spunem acest lucru fără ocolişuri, dar înainte de a lansa, de urgenţă, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme care, în ciuda eforturilor şi a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite, potrivit News.ro.
Ministrul a mai arătat că nu va milita acum pentru creşterea numărului de ore sau de săptămâni de şcoală, însă pentru o perioadă, "Şcoala altfel" şi "Şcoala verde" trebuie să se desfăşoare după acelaşi program ca şi celelalte săptămâni de şcoală, diferenţa constând în activităţile didactice cu caracter remedial şi aplicativ, cu probleme relevante din viaţa reală şi pentru profesiile viitorului. În plus, toţi elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activităţi săptămânale remediale la matematică şi limba şi literatura română.
Ministrul interimar al Educaţiei a revenit cu o explicaţie privind rezultatele testelor PISA, într-o postare pe Facebook intitulată "DESPRE PISA 2025, CU DRAGOSTE DE EDUCAŢIE".
"Nu scriu aceste rânduri pentru a demonstra că unii au dreptate sau că alţii greşesc. Le scriu pentru că iubesc educaţia şi România şi pentru că sunt convins că putem face mai bine. S-au făcut multe reforme în educaţia din România. Putem privi împreună la aceste reforme care, în ciuda eforturilor şi a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă acolo unde ne-am dorit. Este departe de mine gândul că aş avea o soluţie miraculoasă. Dar am mare încredere că, împreună, putem reuşi", a precizat ministrul.
Mihai Dimian a arătat că "s-a discutat mult şi în ultimele zile despre schimbările necesare în educaţie şi este evident că avem nevoie de condiţii mai bune în şcoli şi de profesori sprijiniţi, dar avem nevoie şi de elevi motivaţi să înveţe, de profesori exigenţi, de părinţi care să urmărească dacă propriul copil citeşte şi îşi face temele, precum şi de comunităţi care să ofere modele şi să preţuiască educaţia".
