Tăriceanu cere desecretizarea protocoalelor cu SRI prin hotărâre de Guvern
Călin Popescu-Tăriceanu a declarat că desecretizarea protocoalelor SRI trebuie făcută prin hotărâre de guvern şi a precizat că va respecta decizia CCR prin care a fost declarat neconstituţional actul normativ privind declasificarea acestor documente.
"Decizia CCR mie nu mi se pare bună. Că nu mi se pare bună şi nu-mi convine e unul, dar respectul pentru decizia CCR este fără echivoc din partea mea. Respect deciziile Curţii îşi când îmi convin şi când nu îmi convin. Decizia CCR nu vorbeşte despre protocoale, ci despre legea care consideră protocoalele ilegale. Protocoalele rămân în continuare, din punctul meu de vedere şi al celor care sunt specialişti în drept, ca fiind nelegale. Curtea spune următorul lucru: această măsură nu trebuie adoptată printr-o lege de a scoate la iveală protocoale, de a le desecretiza, ci printr-o hotărâre de guvern. (...) Decizia CCR nu mă demobilizează, voi lucra în continuare pentru ca aceste protocoale să fie scoase la lumină. Aceste protocoale au fost baza în care s-au făcut toate abuzurile procurorilor, pe care cred că nimeni acum nu le mai poate nega. (...) Hai să vedem, ori este stat de drept, ori este un simulacru care a avut loc în ultimii ani datorită acestor protocoale secrete şi comportamentului inacceptabil care nu a fost sancţionat la nivelul Parchetului general, DNA şi CSM?", a afirmat Tăriceanu joi seara la Digi24.
Întrebat despre intenţia de punere în acord a protocolului SRI-PG din 2016 cu Decizia CCR anunţată de procurorul Augustin Lazăr pentru aspectele privind securitatea naţională, Tăriceanu a spus: "În România este folosit de foarte multe ori acest bau-bau cu securitatea naţională. S-a vorbit şi de protocoale şi de alte lucruri şi s-au amestecat. Ce facem? Este în pericol problema de securitate naţională. (...) Cu toţii suntem conştienţi că acest sector, domeniu al securităţii naţionale are nevoie de un tratament special. La noi s-a pus sub această umbrelă a ascultărilor pe siguranţă naţională şi subiecte care nu aveau nicio legătură cu siguranţa naţională, adică s-au făcut abuzuri şi aceste abuzuri nu pot să fie tolerate. Nu putem să tolerăm ca serviciile de informaţii să funcţioneze ca o componentă de poliţie judiciară. Nu putem să acceptăm că procurorii trebuie să trimită rapoarte de informare la ofiţerii din echipa mixtă Procuratură-SRI. Trebuie să punem lucrurile la punct".
Miercuri, Curtea Constituţională a stabilit că Legea privind declasificarea unor documente contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competenţă a autorităţii executive.
Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, în urma deliberărilor, CCR, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţiile de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind declasificarea unor documente, în ansamblul său, este neconstituţională.
Procurorul general Augustin Lazăr a declarat pe 21 ianuarie, în cadrul unui interviu la Digi 24, că protocolul semnat de el cu SRI în anul 2016 nu a fost declarat neconstituţional în integralitatea lui, însă este folosit "pe post de bumerang politic" şi aruncat "către capul Ministerului Public".
Lazăr a explicat că, în cazul protocolului din 2016, Curtea Constituţională a decis ca fiind neconstituţionale doar câteva alineate, care erau colaterale, iar aceste alineate vor fi eliminate.
"Aş dori să mă refer în primul rând la protocolul pe care l-am semnat personal. Cel din 2016 se referea la securitatea naţională şi la problemele de apărare antitero. Noi facem parte din nişte structuri euroatlantice. Noi avem nişte obligaţii în calitate de stat participant la aceste structuri euroatlantice de a proteja securitatea naţională şi a altor state, de a combate terorismul. Cum e posibil ca cineva să fure un document care este clasificat, într-o instituţie a statului român şi să îl arate la televizor ca un mod de a porni atacul împotriva Ministerului Public? Adică, aşa cum se spune în termeni tehnici 'casus belli' - ca un caz de război: 'Iată, aveţi ceva ce a încălcat Constituţia, voi în activitatea voastră nu respectaţi Constituţia şi, prin urmare, să pornim o procedură de revocare a procurorului general!'. Iată că vine Curtea Constituţională, care ne spune în esenţă că acest protocol privind securitatea naţională şi lupta antitero este constituţional. Sunt câteva alineate în câteva articole, două sau trei, care au fost declarate neconstituţionale şi care nu sunt de esenţa cooperării. Sunt nişte lucruri colaterale, pe care le vom elimina din acest protocol. Ele nici nu au fost puse în aplicare. Protocolul a fost realizat pentru a lucra în cadrul legal pentru a apăra securitatea naţională a României", a afirmat Augustin Lazăr.
.webp)
