Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul „Rule of Law Forum”, desfășurat la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, oficialul european atrăgând atenția în special asupra influenței rețelelor de socializare și a noilor forme de putere exercitate prin platforme digitale și algoritmi, arată TVR INFO.
„Mai recent, experienţa României legată de anularea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 2024 a constituit un prilej important pentru ca, în cadrul Comisiei de la Veneţia, să reflectăm asupra noilor provocări la adresa securităţii naţionale care ar putea afecta toate democraţiile noastre. Comisia a adoptat, în cele din urmă, un raport care – fără a evalua decizia Curţii Constituţionale – stabileşte principii generale ce ar putea fi luate în considerare şi de către alte autorităţi naţionale care se confruntă, în acest an, cu ameninţări similare la adresa integrităţii procesului electoral. Îi dau dreptate domnului preşedinte (Nicuşor Dan, n.r.). Aceasta este principala provocare pentru democraţia noastră – reţelele de socializare – utilizarea unor noi forme de comunicare – pot afecta integritatea electorală a deciziilor noastre”, a declarat Marta Cartabia.
Președinta Comisiei de la Veneția a făcut astfel referire la poziția șefului statului, care a identificat comunicarea digitală ca fiind una dintre cele mai mari amenințări. „Democraţia se confruntă cu o provocare, în opinia mea, cea mai puternică – comunicarea pe reţele sociale. Nu vorbesc de conţinut, vreau să vorbesc doar de cantitate. Cum facem ca principiul fundamental al democraţiei – o persoană, o voce, un vot – să fie păstrat, păstrând şi libertatea de expresie, şi libertatea de asociere, pentru că constatăm că a devenit extrem de ieftin să plăteşti 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă. Asta cred că este o chestiune cu care fiecare dintre noi, preocupaţi de democraţie şi statul de drept, trebuie să reflectăm”, a afirmat președintele Nicușor Dan.
Cele trei provocări ale statului de drept
În discursul său, Marta Cartabia a evidențiat trei provocări contemporane majore la adresa statului de drept: puterea fără limite, noile forme de putere și restabilirea statului de drept.
„Permiteţi-mi să subliniez câteva dintre principalele provocări contemporane la adresa statului de drept. Aş dori să scot în evidenţă trei aspecte. Primul – puterea fără limite. Limitele juridice ale exercitării puterii – indiferent de cine o deţine, inclusiv autorităţile alese – sunt inerente democraţiei şi constituie, de fapt, o precondiţie pentru funcţionarea oricărui regim democratic. Cu toate acestea, importanţa şi însăşi existenţa unor astfel de limite nu mai pot fi considerate de la sine înţelese. O cultură difuză a puterii nelimitate şi necontrolate reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă statul de drept”, a explicat ea.
Oficialul a continuat, abordând influența actorilor privați: „În al doilea rând, noile forme de putere. Puterea nu mai este exercitată doar în cadrul guvernelor şi al parlamentelor. Ea este exercitată, de asemenea, prin intermediul algoritmilor, al platformelor digitale şi de către actori privaţi ale căror decizii afectează milioane de cetăţeni în moduri adesea invizibile şi opace. Acest lucru ridică o întrebare presantă: în ce măsură pot fi aplicate principiile statului de drept acestor noi forme de putere? În al treilea rând, restabilirea statului de drept. Unele ţări au ieşit dintr-o perioadă de regres democratic – chiar aici, în Europa – şi întreprind acum reforme delicate pentru a repara instituţiile afectate”.
În plus, Marta Cartabia a avertizat asupra pericolului reprezentat de mentalitatea conform căreia majoritatea câștigătoare poate impune decizii fără a lua în considerare opoziția sau minoritățile.
„Această mentalitate contravine principiului statului de drept şi reprezintă o înfrângere pentru democraţie. Este adevărat că alegerile libere şi corecte conferă legitimitate guvernelor, însă nu trebuie să uităm că în majoritatea ţărilor rata absenteismului la vot este extrem de ridicată, iar tinerii sunt, de cele mai multe ori, cei care aleg să nu se prezinte la urne”, a subliniat ea.
„Este vorba despre aceiaşi tineri care protestează în multe ţări din Europa – inclusiv în Italia – şi din întreaga lume, cerând guvernelor să ia în considerare problemele lor, îngrijorările legate de viitor şi solicitările pe care le au, şi să răspundă acestora. O ţară democratică, guvernată de statul de drept, nu poate rămâne surdă la vocea tinerei generaţii şi nu poate perpetua mentalitatea conform căreia ‘câştigătorul ia totul”, a conchis șefa Comisiei de la Veneția.
