Astazi, Guvernul Ciolos merge in Parlament pentru votul de incredere. Iohannis: "Nu am avut obiectii fata de ministri"

Pe de alta parte, programul sau de guvernare nu contine lucruri concrete despre pensii, salarii, taxe sau dezvoltarea autostrazilor.

Cei 22 de ministru ai cabinetului sau vor veni marti dimineata pentru a primi votul de incredere din partea Senatului si Camerei Deputatilor.

Parlamentarii vor vota marti si planul de guvernare, un fel de "schita", cum i-a spus Ciolos, care a motivat ca nu a avut timp suficient pentru a redacta in program de guvernare.

Va fi, cel mai probabil, un vot fara emotii pentru Guvern Ciolos. Doar 37 de parlamentari, cei ai partidului lui Tariceanu, au anuntat ca nu il sustin.

Citește și

Ministrii cabinetului Ciolos, validati de comisii. De ce a retras premierul desemnat propunerea Cristinei Guseth la Justitie

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Programul guvernului Ciolos se deschide printr-o referire la incendiul din Colectiv: „Societatea romaneasca a fost martora unei tragedii fara precedent in istoria ei recenta. Mai mult de 50 de vieti au fost pierdute ca urmare a unor carente de integritate in modul in care administratia din Romania isi serveste cetatenii.”. Noul cabinet isi stabileste din start rolul ca unul limitat. „Ceea ce isi asuma acest Guvern e un set de masuri concrete, limitate ca numar dar cu impact si relevanta sistemica, pentru care intentioneaza sa dea seama la final de mandat fata de fortele politice si fata de societate”.

Principala sarcina pe care si-o propune guvernul Ciolos este organizarea alegerilor din 2016, urmata de schimbartea metodelor de lucru ale administratiei, consolidarea economiei, prioritizarea infrastructurii si mai mula implicare in UE. Legat de politica externa, in program se vorbeste despre BREXIT – „Romania trebuie sa isi aleaga strategia de negociere in ceea ce priveste cerintele Marii Britanii” – dar si despre Rusia – „politica promovata de Federatia Rusa in vecinatatea estica a Uniunii Europene, si a Romaniei, genereaza o instabilitate continua, cu efect de durata”.

Printre cele mai importante masuri propuse sunt:

- revizuirea sistemului de imnunitati in institutiile publice
- alegeri in doua tururi pentru primari si sefii de consilii judetene
- eliminarea pragului electoral pentru consiliile locale
- reducerea numarului de semnaturi necesare pentru candidaturile independente
- comasarea alegerilor prezidentiale, parlamentare, europarlamentare si locale, care sa aiba loc simultan odata la 5 ani
- cetatenii sa poata formula mai usor initiative legislative
- digitalizarea listelor electorale, informatizarea procesului electoral
- renegocierea MTO
- plan de investitii pe 10 ani care sa fie aprobat de toate partidele
- sistem de management al performantei in administratia publica, salarii in functie de performanta
- o noua lege a sanatatii

Iohannis: Nu am avut obiectii fata de ministri, cred ca va fi un Guvern cu care voi colabora foarte bine

Presedintele Klaus Iohannis a declarat luni, intr-un interviu difuzat de TVR, ca nu a avut obiectii fata de lista de ministri propusa de premierul desemnat Dacian Ciolos, aratand ca va colabora foarte bine cu acest Guvern.

"Cred ca acest Guvern care acum este in audieri in Parlament (...) poate sa fie si chiar cred ca va fi un Guvern cu care voi colabora foarte bine", a spus Iohannis.

El a precizat ca nu s-a implicat in elaborarea listei de ministri.

"Am discutat, respectiv primul ministru desemnat mi-a prezentat propunerile, insa am vrut sa las primului ministru libertatea de a-si alege echipa si nu am intervenit in nicio speta, la modul sa propun eu pe cineva. Nu am avut obiectii fata de propunerile primului ministru desemnat", a declarat seful statului.

Iohannis: Este atributul lui Ciolos sa explice prezenta lui Dancu in Guvern; Toba - o alegere buna

Presedintele Klaus Iohannis sustine ca nu a refuzat niciun ministru propus de premierul desemnat Dacian Ciolos deoarece niciunul nu este discutabil.

El precizeaza ca prim-ministrul poate explica prezenta lui Vasile Dancu in Executiv, ca nominalizarea lui Petre Toba la Interne este o alegere buna si ca prima nominalizare la Sanatate nu este de natura sa afecteze imaginea noului guvern.

intrebat cum vede prezenta lui Vasile Dancu in Guvern, el a aratat ca nu trebuie sa explice prezenta niciunui ministru in executiv si ca acest atribut este al premierului desemnat.

"Este echipa domniei sale. Am discutat toate numele. Nu am dorit sa refuz pe nimeni, fiindca nu a venit cu niciun nume care mi s-a parut discutabil si sunt convins, cel putin la momentul acesta, ca este o echipa care va performa foarte bine. Daca cineva performeaza mai bine sau mai putin bine, este iarasi evaluarea prim-ministrului si domnia sa cu siguranta va aduce atunci cand este cazul anumite aprecieri asupra muncii ministrilor", a declarat Iohannis intr-un interviu acordat TVR 1, intrebat cum vede prezenta lui Vasile Dancu in Executiv.

Seful statului a explicat ca fata de el partidele nu au cerut garantii cu privire la ministrii propusi.

"Nu a venit niciun partid cu pretentii sa-i dau garantia sau sa faca un anumit lucru. Au fost consultari. Toate partidele si-au expus toate punctele de vedere, eu, de asemenea. (...) Nu cred ca este bine sa ne legam de un anumit nume, daca ne gandim la proceduri de transparenta. Aceste chestiuni de alocare transparenta in administratia publica locala au facut subiectul unei discutii intre mine si domnul Dacian Ciolos. Amandoi am fost de parere ca este nevoie de imbunatatirea procedurilor, de transparentizare si nu numai in ce priveste administratia locala, ci si centrala si locala. Domnul prim-ministru s-a angajat fata de mine sa gaseasca rapid cele mai bune solutii pentru a transparentiza aceste solutii si am toata increderea ca asa se va intampla", a mai declarat Iohannis.

El a apreciat ca propunerea lui Petre Toba la Interne este o alegere buna.

"Cred ca este o alegere buna. (...) Este un specialist, este din sistem, este in sistem si prezinta toate garantiile de la cineva ca este echidistant politic", a spus Iohannis.

seful statului a precizat ca nu cunoaste niciun caz unde Petre Toba a fost implicat sau acuzat de implicare.

"Nu am avut niciun semnal ca ar fi implicat in vreun fel de demers discutabil, cum nici domnul prim-ministru nu mi-a sesizat vreo problema atunci cand l-a propus pe domnul Toba", a mai afirmat Iohannis.

El a subliniat ca, fiind vorba de un guvern tehnocrat, premierul desemnat nu a avut o lista de ministri pregatita.

"Avand in vedere situatia internationala (...), l-am rugat pe dl Ciolos sa grabeasca elaborarea programului de guvernare si a listei de ministri si atunci, avand in vedere ca a pornit de la zero, eu cred ca este un lucru notabil in sens pozitiv ca a venit in nicio saptamana cu o lista foarte buna. Ca cineva de pe lista in ultimul moment a fost retras si inlocuit cu o alta persoana, nu cred ca este o problema", a sustinut Iohannis.

Programul de guvernare propus de Cabinetul Ciolos, transmis de Biroul de presa al Guvernului:

I. Viziune

Societatea romaneasca a fost martora unei tragedii fara precedent in istoria ei recenta. Mai mult de 50 de vieti au fost pierdute ca urmare a unor carente de integritate in modul in care administratia din Romania isi serveste cetatenii. Aceasta realitate tragica a creat un orizont de asteptare la nivelul societatii care a mers dincolo de cauzele ei imediate, si care nu poate fi ignorat. Totodata, a dat un mandat moral partidelor politice alese in mod democratic in Parlamentul Romaniei, de a conferi incredere unei formule de guvernare in afara practicii politice consacrate.

Programul acestui Guvern trebuie sa raspunda acestor realitati si sa gaseasca solutii care sa aiba efect atat in perioada limitata a mandatului primit, dar sa si puna bazele unor dezvoltari de structura in viitor.

Acest Guvern nu poate, si nu isi va asuma, sa se angajeze pe toata fronturile de reforma in societatea romaneasca. Dar ceea ce isi asuma acest Guvern e un set de masuri concrete, limitate ca numar dar cu impact si relevanta sistemica, pentru care intentioneaza sa dea seama la final de mandat fata de fortele politice si fata de societate.

In primul rand, acest Guvern va asigura organizarea alegerilor programate in cursul anului 2016. Societatea romaneasca in intregul ei asteapta un ciclu electoral diferit de cele trecute. La nivel politic, e necesar un ragaz in care partidele politice sa isi defineasca programele si echipele cu care vor participa in cursa electorala. Cetatenii la randul lor trebuie sa isi sporeasca interesul si implicarea in viata sociala a comunitatilor din care fac parte, astfel incat sa poate participa activ, si cat mai bine si independent informati, in procesul electoral.

Sarcina acestui Guvern va fi de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, in care aceste pregatiri structurale sa aiba loc. In acelasi timp, acest Guvern va crea cadrul organizatoric adecvat pentru desfasurarea proceselor electorale in conditii optime, pentru toti romanii, indiferent unde se afla ei.

Totodata, acest Guvern va cauta sa creeze mecanisme optime de informare a mediului politic in legatura cu masurile executive sau legislative pe care le va adopta. Aceeasi logica va fi aplicata si fata de toti partenerii sociali, fata de care acest Guvern va manifesta transparenta si deschidere, prin stabilirea unor sisteme novatoare de consultare si schimburi de idei.

Nu in ultimul rand, Guvernul va testa si aplica noi metode de lucru in ceea ce priveste functionarea interna a aparatului central (Guvern si ministere), in incercarea de a lasa la finalul mandatului o serie de solutii alternative viabile pentru buna functionare a administratiei.

In ceea ce priveste politicile si domeniile economice prioritare, obiectivul major al acestui Guvern este acela de consolidare a parametrilor macro-economici, a perspectivelor de dezvoltare durabila a tarii.

In acest sens, Guvernul se va concentra pe identificarea si eliminarea vulnerabilitatilor in absorbtia fondurilor europene. Guvernul va angaja contacte imediate cu toate serviciile Comisiei Europene responsabile de gestionarea diverselor instrumente financiare si va identifica solutii rapide de implementare si eliminare a blocajelor.

Investitiile in infrastructura vor fi tratate cu prioritate, vazute fiind ca elementul esential in deblocarea potentialului de atractivitate investitionala a Romaniei; stadiul proiectelor care sunt in curs pe toate tronsoanele pan-europene (rutiere si CF) vor fi evaluate pentru a se grabi derularea lor.

Pe planul agendei europene si de politica externa, Romania trebuie sa se pozitioneze ferm in contextul geopolitic actual, care devine din ce in ce mai complex si dificil.

Coeziunea politica in cadrul Uniunii Europene a fost erodata in ultimul an de crize profunde, cea a monedei Euro, provocarea sistemului actual de Tratate venind din partea Marii Britanii, criza fara precedent a migratiei catre Europa, sau atacurile teroriste de mare amploare din Franta. Toate aceste crize au expus lacune in arhitectura juridica si institutionala a Uniunii, care trebuie rezolvate printr-o desavarsire a procesului de integrare in domenii precum piata unica, moneda comuna, sau cadrul de functionare a spatiului Schengen.

In acelasi timp, ele au relevat diferente majore de viziune intre state sau blocuri de state si, pe acest fond, curentele politice de factura populist-extremista au capatat relevanta electorala din ce in ce mai mare si intr-un numar sporit de state europene.

Ca al 7-lea stat ca marime in Uniunea Europeana, Romania nu trebuie sa asiste pasiv la marile dezbateri de esenta care se prefigureaza in cursul anului 2016. Romania trebuie sa isi aleaga strategia de negociere in ceea ce priveste cerintele Marii Britanii, si trebuie sa isi fixeze pozitia in gestionarea crizei migrantilor si in reformularile de politici europene care vor aparea inevitabil in urmatoarele 6 luni la nivelul regulilor de functionare Schengen, fie pe domeniul protectiei frontierelor, a integrarii migrantilor sau a sistemul comun de azil. Romania isi va urmari interesele ei nationale in toate aceste dezbateri, dar in acelasi timp va promova valorile si principiile cheie care au stat la baza Uniunii Europene. Acest Guvern va cauta aliante de context cu acele state membre care au viziuni comune pe aceste teme, si isi va maximiza votul in cadrul procesului decizional.

La nivel international, Romania se gaseste la confluenta unor fenomene globale cu urmari profunde in agenda interna, sau europeana, a tarii.

Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a fost si ramane reperul central al politici externe a Romaniei.

Politica promovata de Federatia Rusa in vecinatatea estica a Uniunii Europene, si a Romaniei, genereaza o instabilitate continua, cu efect de durata, fata de care Romania trebuie sa gaseasca raspunsuri si strategii adaptate.

Conflictul din Siria si relatia Uniunii Europene cu Turcia, pe cale sa fie fundamental recalibrata, vor crea oportunitati de politica externa pe care Romania va trebui sa le gestioneze cu atentie atat in formularile de pozitii la nivel european dar si in relatiile bilaterale.

II. Prioritati

1. Un Guvern deschis si transparent, in dialog cu institutiile democratice si cu societatea ca actor politic

- Deschiderea sistemului politic prin facilitarea initiativei legislative a cetatenilor si grupurilor civice

- Cultivarea unui dialog constant cu societatea civila, mediul de afaceri, sindicatele, organizatiile patronale, asociatiile profesionale si asociatiile minoritatilor nationale

- Crearea unor platforme online de interactiune sistematica intre Guvern si societate

2. Pozitionarea activa a Romaniei ca actor strategic in context regional, european si international, cu atentie pe relatiile de vecinatate

- Afirmarea anvergurii politice a Romaniei la nivelul UE

- Intarirea parteneriatului strategic cu SUA si respectarea obligatiilor care revin tarii din calitatea de membru NATO

3. Sustinerea fara rezerve a independentei justitiei si a continuarii luptei impotriva coruptiei

4. Niciun proces electoral din Romania nu mai trebuie sa fie vreodata pus sub semnul intrebarii din cauza modului de organizare
- Accesul tuturor romanilor la vot

- Digitalizarea listelor si a procesului electoral in regim de urgenta

5. Imbunatatirea eficientei administratiei publice, in serviciul cetateanului
- Derulare proiect pilot de profesionalizare a Secretariatului General al Guvernului

- Extinderea proiectului pilot si in alte zone ale administratiei publice

6. Imbunatatirea sistemului de protectie civila pentru cresterea sigurantei cetateanului, eficientizarea managementului sistemului de urgenta si protectia infrastructurii critice
- Adoptarea unui program national de consolidare a cladirilor cu risc seismic ridicat

- Cresterea eficientei ISU si a altor servicii cu responsabilitati in domeniul protectiei civile

7. Revizuirea si prioritizarea proiectelor de investitii (inclusiv de infrastructura) in scopul crearii de locuri de munca si a cresterii productivitatii.

8. Identificarea si eliminarea lacunelor si blocajelor din sistemele de implementare a fondurilor Europene, cu accent pe cresterea gradului de utilizare si a calitatii proiectelor finantate

9. Redefinirea rolului si statutului personalului medical in societate si reducerea migratiei acestora in strainatate

10. Mutarea accentului in actul educational de pe transmiterea de informatie pe crearea de competente pentru viata si reducerea sarcinilor birocratice care apasa pe cadrul didactic

III. Plan de masuri
Guvernul va functiona pentru o perioada de un an si isi va concentra activitatea pe urmatoarele obiective:

1. Intarirea democratiei elective si a statului de drept care sa creeze premisele resetarii mediului politic din Romania. Lupta impotriva coruptiei

1.1. Statul de drept
- Asigurarea functionarii statului de drept, sustinerea fara rezerve a independentei justitiei si a continuarii luptei impotriva coruptiei.

- Intarirea legislatiei privind consolidarea integritatii in institutiile publice prin revizuirea sistemului de imunitati, aplicarea stricta a legislatiei privind incompatibilitatile, conflictul de interese, declararea averilor, a legislatiei anticoruptie si a codurilor de integritate. Continuarea luptei impotRiva coruptiei.

- Urmarirea aplicarii stricte a legislatiei privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale.

1.2. Democratie si reprezentativitate
- Amendarea, de urgenta, a legislatiei electorale cu stabilirea a doua tururi de scrutin pentru alegerile de primari si presedinti de consilii judetene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numarului de semnaturi pentru independenti, posibilitatea asocierii unor independenti pe liste pentru consiliile locale, facilitarea crearii de sectii de votare pentru diaspora, acolo unde exista o prezenta semnificativa a cetatenilor romani, obiectivul fiind acela ca niciun proces electoral din Romania sa nu mai fie vreodata pus sub semnul intrebarii din cauza modului de organizare.

- Realizarea unui proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani si alinierea datelor pentru alegerile prezidentiale, parlamentare, europarlamentare si locale in scopul minimizarii impactului negativ al proceselor electorale asupra vietii economice si sociale a tarii.

- Facilitarea implicarii grupurilor cetatenesti in formularea de initiative legislative. Principalul obiectiv este acela de a armoniza numarul minim de semnaturi pentru o propunere legislativa prin initiativa cetateneasca, cu numarul de alegatori pentru un post de parlamentar. Logica este aceea ca daca un anumit numar de alegatori sunt reprezentati in parlament de un parlamentar, acelasi numar de alegatori sa poata propune un proiect legislativ in mod direct, prin initiativa cetateneasca.

- Digitalizarea listelor electorale in regim de urgenta si informatizarea procesului electoral pentru a evita fraudele electorale.

2. Stabilizarea mediului economic si cresterea gradului de incredere a agentilor economici si a capitalului in perspectiva dezvoltarii economiei. Evitarea derapajelor economice potentiale intr-un an electoral.

2.1. Stabilitate
- Elaborarea Bugetului pe 2016 cu mentinerea tintelor de stabilitate macroeconomica. Monitorizarea utilizarii transparente a resurselor bugetare

- Adoptarea si implementarea masurilor pentru asigurarea conditiilor de crestere a convergentei in perspectiva aderarii la zona Euro

- Renegocierea MTO-ului cu mentinerea unui nivel sustenabil al datoriei publice in raport cu PIB-ul

2.2. Dezvoltare si investitii
- Prioritizarea investitiilor pe baza unor indicatori obiectivi. Corelarea investitiilor finantate din fonduri nationale si a celor din fonduri europene pe baza prioritatilor de dezvoltare.

- Realizarea unui plan de investitii pentru urmatorii 10 ani, avand consensul intregii clase politice, a unei strategii nationale de dezvoltare care sa cuprinda obiective finantate atat din fonduri europene (AP) cat si din bugetul de stat, intocmit cu consultarea mediului privat, societatii civile, ministerelor de resort, specialistilor recunoscuti la nivel national si international.

- Deblocarea si finantarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructura de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), reabilitarea si dezvoltarea sistemelor de irigatii, a infrastructurii de transport gaze, electricitate si realizarea interconectarii cu retelele europene.

- Crearea resurselor de dezvoltare prin: stimularea investitiilor straine in domenii de varf, crearea unui fond national de investitii, a unei banci nationale de dezvoltare, atragerea de fonduri europene si prin dezvoltarea pietei de capital. Dezvoltarea si exploatarea resurselor naturale intr-o maniera profitabila si sustenabila.

- Lansarea unei dezbateri publice in vederea formularii unui pachet de politici pentru cresterea gradului de ocupare prin crearea de locuri de munca corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare si stimulare a atragerii si reintegrarii romanilor din diaspora.

- Crearea premiselor institutionale pentru atingerea unor tinte superioare de absorbtie a fondurilor europene pentru exercitiul financiar 2014 - 2020.

- Elaborarea unui proiect de reindustrializare si de dezvoltare a agriculturii care sa sustina cresterea competitivitatii prin plasarea economiei romanesti in zona superioara a lanturilor de valoare.

- Continuarea procesului de restructurare si eficientizare a activitatii companiilor in care statul detine controlul si implementarea principiilor de guvernanta corporativa. Gestionarea integrata a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative.

- Instituirea unui mecanism structurat de consultare regulata cu mediul de afaceri ca element cheie in elaborarea unor politici de dezvoltare durabila

2.3 Fiscalitate
- Asigurarea unui cadrul fiscal si de reglementare care sa fie stabil, predictibil, transparent. Debirocratizare, simplificare si armonizare a reglementarilor. Elaborarea de masuri care sa asigure un raport corect intre stat si contribuabil.

- Imbunatatirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin incurajarea conformarii voluntare, modernizarea, profesionalizarea si descentralizarea administratiilor fiscale. Imbunatatirea activitatii ANAF in vederea continuarii cresterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectarii taxelor si impozitelor. Finalizarea implementarii proiectului Bancii Mondiale de restructurare si reformare a activitatii administratiei fiscale.

3. Accelerarea proceselor de reformare a Statului, cresterea performantei administratiei publice. Administratie in slujba cetatenilor, standarde de calitate si standarde de cost in serviciile furnizate de stat cetatenilor. Cultivarea increderii populatiei si mediului de afaceri in administratia publica

3.1 Administratie publica eficienta
- Organizarea unei dezbateri publice pe tema imbunatatirii activitatii administratiei in vederea formularii unui pachet legislativ care sa aiba urmatoarele obiective:

- Simplificarea si armonizarea legislatiei administratiei publice. Transparentizarea activitatii acesteia prin imbunatatirea accesului la informatiile de interes public si transparenta decizionala. Instituirea practicii consultarii prealabile a cetatenilor in luarea deciziilor administrative.

- Profesionalizarea administratiei publice prin recrutare si evaluare pe baza de competente si performanta. Stabilirea unor trasee profesionale clare care sa confere predictibilitate si motivatie pentru evolutia in cariera.

- Crearea unei scoli superioare de administratie publica si sustinerea evolutiei in cariera publica pe baza de programe de dezvoltare profesionala.

- Dezvoltarea si implementarea unui sistem de management al performantei personalului angajat in cadrul administratiei publice. Sistem diferentiat de remunerare in functie de performanta.

- Derularea unui proiect de profesionalizare a Secretariatului General al Guvernului si extinderea lui si in alte zone ale administratiei publice.

- Crearea unor programe de evaluare a transparentei si testare a profesionalismului si integritatii personalului angajat in cadrul administratiei publice, inclusiv prin parteneriate cu organizatii ale societatii civile.

3.2 Descentralizare - apropierea administratiei de cetatean
- Continuarea procesului de descentralizare administrativa si consolidare a autonomiei locale, prin reducerea rolului administratiei centrale la cel de strategie, politici si control, concomitent cu cresterea resurselor financiare la nivel local.

- Definitivarea unui calendar pentru continuarea procesului de descentralizare a administratiei avand ca obiective: asigurarea continuitatii si cresterea calitatii furnizarii de servicii publice, realizarea transferului de competente de la administratia publica centrala spre cea regionala si locala, repartizarea responsabilitatilor cu alocarea corespunzatoare a resurselor.

- Realizarea unei Strategii de dezvoltare regionala, armonizata cu Strategia de dezvoltare nationala prin crearea unui cadru institutional de organizare si functionare a regiunilor administrativ-teritoriale care sa asigure inlaturarea decalajelor de dezvoltare existente.

- Elaborarea unui plan national de investitii strategice in infrastructura comunitatilor locale si cresterea performantei cheltuielilor pentru dezvoltarea acesteia prin implementarea unor standarde minime privind investitiile publice: scoli, dispensare, la case de cult, servicii de electricitate, apa si canalizare, iluminat public, salubrizare.

- Completarea cadrului legislativ si optimizarea organizarii administrative a Bucurestiului si a zonei metropolitane pentru rezolvarea problemelor stringente cu care se confrunta cetatenii.

3.3. Cresterea sigurantei cetateanului
- Cresterea nivelului de securitate personala a cetateanului prin imbunatatirea sigurantei in spatiile publice, cresterea sigurantei in scoli, a managementului si capacitatii de interventie a ISU, protejarea cetatenilor de riscurile teroriste, de infractionalitatea cibernetica, precum protectia infrastructurii critice. Pregatirea autoritatilor publice si a populatiei pentru raspuns in situatii de urgenta si dezastre naturale.

- Adoptarea unui program national de consolidare a cladirilor cu risc seismic ridicat.

3.4. Simplificare
- Imbunatatirea legislatiei privind achizitiile publice, in sensul simplificarii acesteia si impunerea unei transparente totale in acordarea contractelor publice in administratia centrala si locala.

- Introducerea sistemelor de guvernare electronica si a ghiseului unic.

4. Educatie si sanatate

4.1. Educatie
- Mutarea accentului in actul educational de pe transmiterea de informatie pe crearea de competente pentru viata pe baza nevoilor de dezvoltare personala si umana. Promovarea educatiei inclusive prin cultivarea tolerantei, nediscriminarii si acceptarii diferentei in scoli si in societate.

- Initierea reformei curriculare pe toate componentele ei, astfel incat continutul educational sa corespunda cu cerintele de pe piata muncii si ale societatii digitale.

- Redefinirea statutului cadrului didactic in societate prin salarizare, cariera, criterii de evaluare a performantei, autonomie educationala si integritate.

- Reducerea birocratiei si eliminarea sarcinilor administrative inutile pentru personalul didactic in domeniul educational.

- Cresterea performantei programelor de formare, cercetare si inovare universitara in clustere integrate (invatamant-cercetare-productie).

4.2. Sanatate
- Elaborarea, dezbaterea publica si adoptarea unei noi legi a sanatatii

- Redefinirea statutului personalului medical in societate prin salarizare, traseu de cariera, criterii de evaluare a performantei si integritate, avand ca finalitate cresterea calitatii actului medical, dar si reducerea migratiei in strainatate si acoperirea deficitului de personal din unitatile sanitare, in special din mediul rural prin acordarea de stimulente.

- Dezvoltarea de programe nationale de preventie si educatie pentru sanatate, care sa imbunatateasca semnificativ starea de sanatate a populatiei, in special in randul comunitatilor defavorizate.

- Elaborarea unui program multianual de investitii in sanatate, in vederea asigurarii actului medical la standarde care sa convearga cu cele din UE.

- Introducerea de standarde obligatorii de calitate pentru toate nivelurile sistemului sanitar romanesc si a unui sistem de control al calitatii si asigurare a calitatii serviciilor medicale;

- Evaluarea sistemului de urgenta la nivel national si realizarea unui necesar de investitii in vederea asigurarii operativitatii echipajelor de interventie in special in mediul rural si in situatii critice sau dezastre.

- Incurajarea dezvoltarii asigurarilor private de sanatate, cu posibilitatea optiunii asiguratului pentru redistribuirea unei parti din contributiile de sanatate pentru asigurarile private.

5. Agricultura si pescuit
- Implementarea eficienta a Politicii Agricole Comune si a Politicii Comune de Pescuit

- Dezvoltarea comunitatilor din mediul rural prin cresterea rolului grupurilor de actiune locala. Sprijin in organizarea producatorilor agricoli inclusiv prin intarirea serviciilor de consultanta si consiliere.

- Cresterea performantei si eficientei sectorului agroalimentar cu accent pe calitatea si diferentierea produselor.

- Restructurarea si cresterea performantei in sectorul pomicol

6. Energie
- Finalizarea strategiei energetice nationale si initierea unui proces de adoptare a acesteia prin consens politic.

- Incurajarea programelor de eficienta energetica, cu precadere in sectorul rezidential care are un potential semnificativ de economisire a energiei. In acest sens, vor fi lansate cat mai rapid, programele operationale din fonduri structurale care vizeaza sectorul energetic.

- Realizarea unei evaluari urgente a stadiului indeplinirii obligatiilor aferente programului privind siguranta aprovizionarii cu energie pentru iarna 2015-2016.

- Incurajarea productiei de resurse energetice primare din surse indigene atat conventionale (carbune, titei, gaz natural, uraniu), cat si regenerabile.

- Continuarea interconectarii sistemelor nationale de transport energie electrica si gaz natural cu Republica Moldova si celelalte state vecine.

- Stimularea tranzactiilor cu gaz natural de o maniera centralizata si transparenta, ca modalitate de a ajuta la dezvoltarea unei piete functionale de profil.

- Monitorizarea indeplinirii tuturor angajamentelor asumate ca stat membru al UE in domeniul reducerii emisiilor de gaze ce produc efect de sera. De asemenea, se va urmari promovarea energiilor regenerabile astfel incat acestea sa atinga o pondere de 24% din consumul aferent anului 2020. In acest sens, se va initia un dialog cu toate partile interesate si autoritatile cu competenta in materie (Consiliul Concurentei si ANRE) pentru identificarea unei solutii de echilibru in ceea ce priveste mecanismul de promovare a productiei de energie regenerabila.

7. Transporturi si infrastructura
- Valorificarea pozitiei geografice a Romaniei si transformarea tarii intr-un nod logistic regional.

8. Dezvoltare sociala, cultura, minoritati, mediu, tineret si sport

8.1 Dezvoltare sociala
- Promovarea unei protectii sociale active si incurajarea unei culturi a responsabilitatii individuale. Descurajarea culturii dependentei fata de ajutoarele sociale si incurajarea unei culturi a muncii si a responsabilitatii individuale si sociale.

- Cresterea ratei de ocupare in randul tinerilor prin crearea de programe de sprijin in demararea afacerilor, acordarea de facilitati fiscale pentru angajatori, sprijin pentru obtinerea primului loc de munca, servicii de informare, orientare si consiliere profesionala.

8.2. Cultura
- Intarirea capacitatii institutionale in elaborarea politicilor publice in domeniul culturii si de management al programelor in domeniul cultural, a stimularii industriilor creative, armonizarii legislatiei din domeniul cultural cu legislatia UE, promovarea creatiei contemporane si a diversitatii culturale romanesti.

- Elaborarea unui Cod al patrimoniului national, care sa asigure cadrul legal si institutional pentru evaluarea, protejarea si pastrarea patrimoniului cultural national.

8.3. Culte si minoritati
- Sprijinirea cultelor religioase in scopul liberei exprimari a credintei si asigurarea unei finantari transparente si echitabile.

- Dezvoltarea de politici care sa permita afirmarea si pastrarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase prin politici afirmative, promovarea tolerantei, incurajarea dialogului interetnic si combaterea formelor de extremism.

- Promovarea valorilor ce deriva din diversitatea culturala si etnica prin finantarea unor activitati pe baza de proiecte.

8.4. Tineret si sport
- Elaborarea unei Strategii Nationale in domeniul Educatiei Fizice si Sportului pe termen mediu si lung, in cooperare cu Federatiile Sportive si Comitetul Olimpic Sportiv Roman.

- Elaborarea unor politici guvernamentale care vor incuraja dezvoltarea sportului de inalta performanta si respectarea efectuarii orelor de educatie fizica in scoli, conform programei.

8.5. Mediu
- Adoptarea unui cod privind mediul inconjurator, care sa reuneasca si sa simplifice legislatia privind protectia mediului

- Conservarea biodiversitatii si a patrimoniului natural al Romaniei prin utilizarea rationala a resurselor naturale, consultarea cu societatea civila si dezvoltarea de parteneriate sustenabile privind protectia mediului

9. Statul si siguranta nationala
- Respectarea obligatiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO, UE si din parteneriatele strategice la care Romania este parte prin cresterea capacitatii operationale a fortelor armate. Alocarea resurselor necesare pentru realizarea programelor de achizitii si inzestrare.

- Redefinirea rolului si statutului politistului in societate prin transferul de cariera predictibil bazat pe competenta.

- Cresterea gradului de siguranta a cetateanului si eficientizarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne.

- Servicii publice comunitare in slujba cetateanului (documente de identitate, permise, pasapoarte, inmatriculari).

10. Externe si afaceri europene
- Cresterea si consolidarea profilului si rolului Romaniei in cadrul UE si participarea in mod activ si consistent la procesul de luare a deciziilor.

- Consolidarea si dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu SUA si intarirea dimensiunii sale economice, tehnologice si de schimburi interumane.

- Continuarea activa a eforturilor de promovare si sustinere, prin actiune ferma si cuprinzatoare, a aspiratiilor de integrare europeana ale Republicii Moldova pe baza continuarii consecvente si responsabile a procesului de reforma profunda in spirit european de catre autoritatile de la Chisinau.

- Promovarea activa a obiectivului de transformare a vecinatatii Romaniei atat in Balcanii de Vest, dar mai ales in vecinatatea estica intr-o zona democratica, de stabilitate, prosperitate, securitate si predictibilitate.

- Asigurarea la standarde europene, cu promptitudine, a unor servicii de calitate de asistenta si protectie consulara pentru cetatenii romani din afara granitelor tarii.

11. Fonduri europene
- Finalizarea implementarii programelor pentru perioada 2007 - 2013 si lansarea de urgenta a tuturor programelor pentru perioada 2014 - 2020;

- Identificarea si eliminarea lacunelor si blocajelor din sistemele de implementare a fondurilor europene, cu accent pe cresterea gradului de utilizare si a calitatii proiectelor finantate.

12. Romanii de pretutindeni
- Implementarea de masuri si politici care sa urmareasca afirmarea identitatii culturale si lingvistice, apararea drepturilor, libertatilor si demnitatii romanilor, tratamentul egal si nediscriminatoriu, exercitarea completa a cetateniei europene si eliminarea restrictiilor de pe piata muncii.

- Facilitarea mentinerii legaturilor cu familiile din Romania prin: reducerea taxelor consulare si a costurilor administrative, facilitarea transportului, a coletariei si a transferului de bani.

13. IT
- Realizarea interoperabilitatii la nivel national, coordonata cu UE pentru eficientizarea activitatilor publice in sensul oferirii de servicii digitale cetatenilor.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5