Klaus Iohannis trimite la CCR legile justiției și sesizează Comisia de la Veneția

Declarațiile au fost transmise LIVE pe aplicația gratuită a Știrilor ProTV și pe pagina de Facebook a Știrilor ProTV.

Mai mult, președintele va solicita un punct oficial de vedere Comisiei de la Veneția, forul internațional care se pronunță asupra respectării statului de drept.

Klaus Iohannis a criticat dur coaliția de la guvernare, pe care o acuză că a lansat un asalt asupra independenței justiției.

Citește și

PNL îl readuce în prim-plan pe fostul președinte al PC, liberal din 2020. Funcția pentru care a fost propus

”Am decis, ca atare, să trimit întregul pachet legislativ înapoi la Curtea Constituțională și, în paralel, să sesizez Comisia de la Veneția.

De aceea, fac un apel către Curtea Constituțională de a nu se grăbi și a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituțional comun în Europa și care sprijină statele care doresc să pună structurile juridice și instituționale în acord cu standardele și bunele practici internaționale în materie de democrație, preeminență a dreptului și a protecției drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituțional de urgență.", a spus Klaus Iohannis.

Șeful statului a precizat că, după ce Curtea Constituţională se va exprima asupra actelor normative, va face o nouă analiză a legilor şi va decide atunci dacă se impune o nouă reexaminare a celor trei legi de către Parlament.

Declarația susținută de președintele Klaus Iohannis:

„Bună ziua!

Astăzi, despre legile justiției, dar haideți să ne amintim un pic cum am ajuns până aici.

În toamna lui 2016, a fost campanie electorală pentru parlamentare și PSD a îmbrobodit poporul cu un program numai lapte și miere.

Și au câștigat alegerile și au ajuns la guvernare. Dar a urmat cu totul și cu totul altceva. A început asaltul asupra justiției din partea PSD.

Atunci, probabil vă amintiți, la începutul anului 2017, au venit cu acea infamă Ordonanță de urgență a Guvernului 13. Acea Ordonanță am reușit să o oprim împreună. Sute de mii de români de bună credință au protestat atunci în stradă pentru acest lucru.

Asaltul s-a mutat în Parlament, iar rezultatul demersului parlamentar de modificare a legilor justiției a ajuns acum și în faza în care se cere promulgarea acestor legi.

Procedura originală, ca să nu mă exprim altfel, graba lipsită de orice justificare și modul autoritar în care s-au desfășurat dezbaterile parlamentare au determinat, în final, foarte multă neîncredere.

Reforma justiției, cum este clamată de PSD, este în continuare contestată de asociațiile profesionale ale magistraților și trezește mari îngrijorări ale partenerilor externi.

Nu putem să asistăm pasiv la o rescriere din mers a Constituției.

Într-o democrație autentică, separația puterilor în stat înseamnă colaborare constructivă pentru realizarea interesului public, respect reciproc între instituții, dar, mai ales, echilibrul și controlul reciproc dintre acestea. Legile justiției au rol esențial în punerea în aplicare a acestor principii.

Întregul pachet legislativ a fost adoptat de Parlament, atenție, într-o săptămână, și apoi, natural, au fost necesare mai bine de patru luni și trei decizii al Curții Constituționale pentru a corecta unele prevederi.

Toate acestea dovedesc faptul că rezultatul deliberărilor parlamentare ar fi avut de câștigat dacă textele ar fi fost mai bine fundamentate și pe larg dezbătute.

Mă voi referi, așadar, în continuare la cele trei legi – este vorba de Legea nr. 303/2004 referitoare la statutul magistraților, Legea nr. 304/2004 referitoare la organizarea judecătorească și Legea nr. 317/2004 referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii -, chiar dacă ele vor ajunge pe rând la promulgare.

Constat, chiar de la început, că ele nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituțional intern, și nici standardelor europene în materie.

Unele dispoziții ale Legii de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor au fost declarate neconstituționale în două rânduri.

Cu toate acestea, chestiuni referitoare la integritatea ori răspunderea magistraților contravin în continuare Constituției, iar statutul procurorului este mult fragilizat.

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a venit deja la promulgare și am constatat că, în forma la care a ajuns, după ce a fost o dată reexaminată de Parlament, încă mai ridică probleme.

Noile reguli privind admiterea în magistratură pot avea consecințe importante asupra funcționării instanțelor cu riscul de a bloca actul de justiție. Apoi, sunt create noi structuri, menite nu să eficientizeze justiția, ci să timoreze magistrații.

În paralel, sunt eliminate garanții ale independenței organizatorice a justiției, prin creșterea rolului Ministrului Justiției în detrimentul CSM.

Nici Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu are o redactare mai fericită, căci ea instituie o segregare a garantului independenței justiției prin transferul masiv de atribuții de la plenul CSM la secții, probabil după dictonul divide et impera.

În mod evident, în forma în care se prezintă acum, pachetul legislativ de modificare a legilor justiției nu corespunde nici exigențelor unui stat de drept și democratic, așa cum Constituția României proclamă emblematic în articolul 1, și nici așteptărilor românilor, care își doresc o justiție independentă, bazată pe lege și neinfluențabilă.

Am decis, ca atare, să trimit întregul pachet legislativ înapoi la Curtea Constituțională și, în paralel, să sesizez Comisia de la Veneția.

De aceea, fac un apel către Curtea Constituțională de a nu se grăbi și a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituțional comun în Europa și care sprijină statele care doresc să pună structurile juridice și instituționale în acord cu standardele și bunele practici internaționale în materie de democrație, preeminență a dreptului și a protecției drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituțional de urgență.

Sunt convins că judecătorii Curții Constituționale își respectă statutul de garanți ai supremației Legii fundamentale și de apărători ai democrației prin drept, astfel încât vor avea toată deschiderea pentru un demers care își propune să asigure respectarea în România a principiilor și valorilor democrației europene.

După ce Curtea se va exprima asupra acestor chestiuni, voi face o nouă analiză a legilor și voi decide atunci dacă se impune o reexaminare.

Vă mulțumesc!”

Legile justiției - modificate de PSD și ALDE

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a început, miercuri, dezbaterile generale privind modificarea Codului Penal, a Codului de Proceură Penală şi a Codului de Procedură Civilă.

Pe ordinea de zi a şedinţei se află dezbateri generale asupra iniţiativelor legislative de modificare a Legii numărul 286/2009 privind Codul Penal, Legii numărul 135/2010 privind Codul de Procedură Penală şi Legi numărul 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă.

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a decis, în 20 aprilie, ca dezbaterile generale privind modificarea Codului penal şi Codului de proceură penală să înceapă în 2 mai.

Opoziţia a acuzat că modificările Codurilor penale sunt "cu dedicaţie" pentru Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele Comisiei, fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, a susţinut însă că prin aceste modificări se vrea "normalizarea vieţii în România".

Preşedintele Klaus Iohannis a aprecizat că unele dintre propunerile pentru modificarea Codurilor penale sunt absolut inacceptabile şi că "este inadmisibil ca unele să fie făcute cu destinaţie pentru persoane care acum ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament".

Cele trei legi ale justiţiei - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) - au fost adoptate în 26 martie pentru a doua oară de către Parlament după ce, iniţial, PNL le-a contestat, iar CCR a decis că unele articole sunt neconstituţionale.

Printre cele mai importante modificări la legile Justiţiei se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii ICCJ şi corelarea prevederii din legea 303/2004 cu legea 317/2004.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Lovitură de teatru după finala nebună de la Cupa Africii! Senegal poate rămâne fără trofeu