Metsola: Sperăm că vom vedea o creştere în participarea la vot în România în urma comasării alegerilor europene şi locale

Metsola a recunoscut că decizia Consiliului de a aproba doar aderarea cu frontierele maritime şi aeriene a României la spaţiul Schengen de la 31 martie acest an vine mult prea târziu, dar le-a cerut oamenilor să nu-şi piardă speranţa şi să voteze în alegerile din iunie, pentru că Parlamentul European este partenerul lor în acest demers.

De asemenea, preşedinta Parlamentului European a lăsat să se înţeleagă că nu vede cu ochi răi decizia PSD şi PNL de a candida cu o listă comună la alegerile europarlamentare, afirmând că marea coaliţie la care au participat grupul Partidul Popular European din PE şi cel al social-democraţilor, S&D - familiile politice europene ale principalelor partide din România - este cea care a trecut Uniunea Europeană prin pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina, şi respectiv că a colaborat întotdeauna excelent cu toţi membrii români ai legislativului european, indiferent de partidul din care proveneau.

Nu în ultimul rând, Roberta Metsola a mai spus în interviul acordat AGERPRES miercuri seară la Bucureşti, cu prilejul participării la Congresul Partidului Popular European (PPE), că nu o îngrijorează aşa-numita oboseală a statelor membre în privinţa războiului din Ucraina, despre care s-a tot vorbit la nivel european, ci doar o eventuală incapacitate a acestora de a-şi explica deciziile privitoare la acest conflict. Ea susţine că este clar că, dacă preşedintele rus Vladimir Putin nu a dorit să se oprească nici în 2008 sau 2014 şi nu a dat semne că vrea să facă nici acum acest lucru, lipsa implicării nu va face decât să înrăutăţească lucrurile.

AGERPRES: România va adera la spaţiul Schengen cu frontierele maritime şi aeriene de la 31 martie, o realizare pe care aţi salutat-o inclusiv dumneavoastră. Totuşi, mulţi români cred că Uniunea Europeană a livrat în chestiunea Schengen prea puţin şi prea târziu, ţinând cont că România îndeplineşte condiţiile tehnice de aderare din 2011. Care este mesajul dumneavoastră pentru aceşti oameni, care sunt aşteptaţi să voteze în alegerile europene?

Citește și

Ultimul scenariu de comasare a alegerilor, în discuții: europarlamentare cu locale. Așa crește prezența la vot

Roberta Metsola: Ei bine, că îi înţeleg, că vorbesc despre acest lucru din 2011 şi că au avut Parlamentul European de partea lor. Nu doar membrii români ai Parlamentului European, ci întreg Parlamentul European care a spus că, odată ce o ţară este în Uniunea Europeană şi îndeplineşte toate condiţiile, atunci de ce ar trebui să se simtă discriminaţi cetăţenii din aceste ţări?

Când am aterizat ieri (marţi - n.r.) la Bucureşti şi mi-am adus aminte că trebuie să-mi arăt paşaportul, m-am gândit că prin asta trec cetăţenii români în fiecare zi.

Deci am salutat această decizie, decizie finală, sperând că se va aplica de la 31 martie şi că vom cere imediat după aceea acces deplin pentru România şi Bulgaria la spaţiul Schengen. Este ceva care vine mult prea târziu. Dar de asemenea le-aş spune acelor oameni să nu renunţe, să privească Parlamentul European ca pe partenerul lor în acest demers şi să voteze în alegerile din iunie.

AGERPRES: În România alegerile europene sunt comasate în acest an cu alegerile locale. Credeţi că există un risc de diluare a subiectelor europene de dezbatere ca urmare a acestei comasări sau, dimpotrivă, situaţia va duce discuţia despre beneficiile apartenenţei la UE la un nivel mai accesibil?

Roberta Metsola: Da, absolut. Vreau să spun că situaţia este diferită în diferite ţări, dar şi în ţara mea (Malta - n.r.) vor avea loc în acelaşi timp cu alegerile locale. Iar pentru mine, toată politica a fost mereu locală. În loc să ne uităm la alegerile europene doar ca la un mod de a trimite membri români ai Parlamentului European la Bruxelles şi Strasbourg, vom vedea candidaţi pentru Parlamentul European în fiecare oraş, municipalitate şi sat mergând alături de candidaţii locali care vor prezenta avantajele apartenenţei la UE.

Simţi Uniunea Europeană în proiecte de la nivel local, proiecte care au însemnat că am adus societăţile la un nivel superior, dar şi locuri în care trebuie să facem mai mult. Deci un mesaj de la nivel local la nivel european pe care membrii Parlamentului European îl vor duce cu ei. Aşa că, pe de o parte sperăm că vom vedea o creştere în participarea la vot, pentru că am văzut o scădere la alegerile europene când le compari cu alegerile locale din România. Pe de altă parte, vom vedea, de asemenea, un mesaj comun că politica poate fi simţită la nivel naţional, local şi european fără diferenţă.

AGERPRES: Cele mai mari două partide din România - PSD şi PNL - au anunţat recent că vor avea o listă comună pentru alegerile europarlamentare. Cum comentaţi faptul că PNL, membru al PPE, din care faceţi parte şi dumneavoastră, se aliază cu un partid din grupul principalului rival politic din Parlamentul European?

Roberta Metsola: Ei bine, eu sunt preşedintele Parlamentului European. Aceasta este o ocazie în care sunt la Bucureşti şi reprezint toţi membrii tuturor grupurilor politice. Ceea ce salut este faptul că oamenii colaborează şi că, dacă există un proiect pro-european şi acesta este cel care va fi dus la Parlamentul European şi după alegerile din iunie, atunci nu vom avea de ales decât să-l creştem, pentru că acea majoritatea va trebui să continue să lucreze împreună. Este acea majoritate care a depăşit pandemia de COVID, este acea majoritate care a depăşit dificultăţile când am adoptat facilitatea pentru redresare şi rezilienţă sau Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cum îi spuneţi voi. (Această majoritate) este aceea care ne-a purtat cu unitate şi solidaritate fără precedent prin războiul din Ucraina. Şi toate acestea vor trebui să ne ducă prin următorii cinci ani foarte dificili. Şi cu cât avem mai multă colaborare în tabăra pro-europeană, cu atât mai bine.

AGERPRES: Credeţi că iniţiativa poate afecta credibilitatea platformei politice a PPE în România, discutată inclusiv în congresul de la Bucureşti?

Roberta Metsola: Ei bine, asta nu este ceva la care să răspund eu. Va trebui să vedem campania şi va trebui să vedeţi rezultatul. Dar ceea ce pot spune este că am lucrat excelent cu toţi membrii români ai Parlamentului European. Îşi iubesc ţara. Luptă pentru ţara lor. De asemenea, coordonează cele mai importante texte legislative, de la afaceri economice şi inteligenţă artificială, până la industrie, transport şi cercetare. Aici România se poate simţi cu adevărat mândră de parlamentarii ei. Şi cu aceşti membri vom continua să colaborăm când stabilim un curs pentru următorii cinci ani. Fără a merge de la un partid la altul, eu m-aş uita la imaginea de ansamblu.

AGERPRES: Europa se confruntă în aceste vremuri cu un tip aparte de extremism, care încearcă să legitimeze invazia Rusiei în Ucraina. Cu ce instrumente poate fi combătut acest tip de extremism şi cine este cel mai vulnerabil la el?

Roberta Metsola: Ei bine, aceşti extremişti sunt foarte puţini şi sporadici. Sunt într-un număr foarte mic în Parlamentul European. Şi asta, aş spune eu, datorită faptului că cetăţenii noştri din întreaga Uniune Europeană, nu doar din România, toate statele membre ne-au spus să ne deschidem casele şi inimile pentru ucraineni încă de la începutul invaziei ilegale ruse. Acest entuziasm nu a scăzut. Iar acest lucru ne face să fim cât se poate de clari că trebuie să rămânem alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Acesta este acelaşi mesaj pe care îl repetăm în fiecare oraş şi contracarăm dezinformarea, lipsa de cunoştinţe, intoleranţa, extremismul, xenofobia. Putem vorbi despre tot felul de, le-aş numi proiecte, care caută să distrugă în loc să construiască sau care se bazează pe idealuri de frică în loc de speranţă. Eu susţin exact opusul şi sunt încrezătoare că următorul Parlament va face acelaşi lucru.

AGERPRES: Deci nu sunteţi îngrijorată de oboseala în privinţa războiului din Ucraina?

Roberta Metsola: Mă îngrijorează faptul că noi nu vom mai fi capabili să ne explicăm deciziile. De ce am votat pentru 50 de miliarde (de euro - n.r.) în plus pentru Ucraina? Pentru că Ucraina trebuie să câştige războiul. De ce am luat decizia de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina şi R.Moldova? Pentru că aceste ţări vor să adere. Iar când aderăm, Europa este mai mult decât un bloc economic, este, de asemenea, un bloc al securităţii, este un bloc al păcii, este un bloc al libertăţii.

În timp ce sărbătorim 20 de ani de la aderarea ţării mele, împreună cu alte nouă state, în marea extindere din 2004, asta este ceea ce avem în vedere. Efectele transformatoare pe care aderarea la UE le-a avut asupra ţărilor. Aşadar, ne uităm la aceste ţări, dintre care una se luptă într-un război nedrept, ilegitim, nejustificat şi explicăm de ce. Dacă Putin nu s-a oprit în 2008, nu s-a oprit nici în 2014, el nu arată că vrea să se oprească acum, iar dacă nu ne vom implica, lucrurile nu vor face decât să se înrăutăţească. 

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă