Legea privind carantina și izolarea a fost adoptată de Senat cu o majoritate zdrobitoare

16-07-2020 22:20


În ziua în care încă 777 de români au aflat că au Covid-19, cei mai mulţi de la declanşarea crizei sanitare, senatorii au adoptat legea carantinei şi izolării.

FORMA FINALĂ a legii privind carantina și izolarea, votată de Senat, poate fi consultată la finalul acestui articol

Legea a fost adoptată cu 115 voturi pentru, 8 împotrivă și 3 abțineri. Printre cei care au votat împotriva legii se numără și Călin Popescu Tăriceanu. 

Senatul este cameră decizională în cazul acestui proiect de lege.

După zile de dezbateri și modificări, senatorii au votat Legea Carantinei. Textul prevede, printre altele, că cei care contestă internarea trebuie să aștepte decizia instanței în spital, NU acasă.

Aleșii juriști au stabilit și că persoanele care au virusul, dar au plecat dintr-o unitate sanitară, să fie retestate și obligate să se interneze în cazul în care au simptome grave.

Legea va merge la Cotroceni pentru promulgare și va intra în vigoare săptămâna viitoare.

Ultimele modificări aduse de aleși se referă la pacienții care sunt depistați cu virusul, dar refuză spitalizarea. Aceștia pot contesta măsura dispusă de DSP, dar nu vor putea pleca din spital sau din centrul de carantină până când nu au primit decizia instanței.

În formă dorită de senatori legea prevede că medicii au 48 de ore la dispoziție pentru a evalua și diagnostica un pacient. În funcție de simptome și de alte afecțiuni, decid dacă se impune izolarea sau spitalizarea acestora.

Cele două măsuri se stabilesc în funcție de starea pacientului.

CARANTINĂ: ”Intră în carantină pentru 14 zile persoanele care au intrat în contact cu un bolnav sau cele care se întorc în țară din zone roșii. Trebuie să rămână acasă sau în spații special amenajate pentru a nu transmite virusul.”

IZOLARE: ”Persoanele care au un test pozitiv, dar nu prezintă simptome în primele 48 în spital, se pot izola la domiciliu. Poliția va verifica dacă respectă sau nu legea.”

SPITALIZARE: ”În ceea ce privește spitalizarea, această măsură este propusă de medic după finalizarea analizelor, dar nu mai mult de 48 de ore. Medicul este cel care propune DSP-ului dacă pacientul trebuie să rămână în spital până la vindecare sau, în cazul în care nu prezintă simptome grave, poate merge acasă. Cel care refuză internarea și pleacă acasă trebuie să semneze o declarație pe propria răspundere că nu va interacționa cu alte persoane. În cazul în care autoritățile vor demonstra că nu a respectat regulile și i-a îmbolnăvit și pe alții, riscă dosar penal”.

Proiectul privind carantinarea şi izolarea a primit anterior votul în unanimitate al membrilor Comisiei juridice a Senatului, după mai multe zile de dezbateri-maraton, care au început vinerea trecută şi s-au finalizat joi.

Textul a fost modificat până târziu în noapte şi prevede, prin altele, ca cei care contestă internarea trebuie să aştepte decizia instanţei în spital, nu acasă.

Aleşii jurişti au stabilit şi că persoanele care au virusul, dar au plecat dintr-o unitate sanitară, să fie retestate şi obligate să se interneze în cazul în care au simptome grave. Ca să se asigure că votul nu va fi amânat din nou, premierul a mers în Parlament.

În ultimele trei zile, la comisia juridică din Senat au ajuns secretarul de stat Raed Arafat, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru, dar şi premierul Ludovic Orban. Senatorii juriști au revenit a treia oară asupra legii, iar astăzi şeful Guvernului le-a cerut să voteze cât mai repede textul. Ultimele modificări aduse de aleşi se referă la pacienţii care sunt depistaţi cu virusul dar refuza spitalizarea. Aceştia pot contesta măsură dispusă de DSP, dar nu vor putea pleca din spital sau din centrul de carantină până când nu au primit decizia instanţei.

Ludovic Orban: "Nu cred că vor fi mulţi români care vor ataca în instanţă"

Până în acest moment, 757 de persoane au refuzat spitalizarea deşi au fost depistate cu noul tip de virus. Aleşii jurişti au lăsat posibilitatea ca direcţiile de sănătate publică să îi cheme pentru retestare. În baza rezultatelor, medicii ar putea recomanda să rămână în spital sau măcar în case.

Ludovic Orban: "Faptul că o persoană nu prezintă simptome nu înseamnă că nu transmite virusul şi că nu poate dezvolta o stare severă. Povestea asta cu asimptomatici, mai puţini simptomatici, mai mult simptomatici este o chestiune care încearcă să creeze o confuzie suplimentară. Deci, există oameni care sunt sănătoşi şi oameni care au acest virus, deci sunt bolnavi care transmit virusul".

În forma dorită de senatori, legea prevede că medicii au 48 de ore la dispoziţie pentru a evalua şi diagnostica un pacient. În funcţie de simptome şi de alte afecţiuni, decid dacă se impune izolarea sau spitalizarea acestora.

Cele două măsuri se stabilesc în funcţie de starea pacientului.

Intră în carantină pentru 14 zile persoanele care au intrat în contact cu un bolnav sau cele care se întorc în ţară din zone roşii. Trebuia să rămână acasă sau în spaţii special amenajate pentru a nu transmite virusul.

Persoanele care au un test pozitiv, dar nu prezintă simptome în primele 48 în spital, se pot izola la domiciliu. Poliţia va verifica dacă respectă sau nu legea.

În ceea ce priveşte spitalizarea, aceasta măsură este propusă de medic după finalizarea analizelor, dar nu mai mult de 48 de ore. Medicul este cel care propune DSP-ului dacă pacientul trebuie să rămână în spital până la vindecare sau, în cazul în care nu prezintă simptome grave, poate merge acasă. Cel care refuză internarea şi pleacă acasă trebuie să semneze o declaraţie pe propria răspundere că nu va interacţiona cu alte persoane. În cazul autorităţile vor demonstra că nu a respectat regulile şi i-a infestat şi pe alţii, riscă dosar penal.

Mesajul lui Orban către senatorii din Comisia juridică

 

Orban le-a cerut senatorilor din Comisia juridică să adopte legea, necesară pentru a putea ţine pandemia sub control.

”Le-am transmis mesajul pe care am vrut să îl transmit şi anume că e foarte important ca acestă lege să fie adoptată. Sper că în urma dezbaterilor extrem de lungi au fost soluţionate, să zic, toate punctele divergente şi a încredere că în cursul zilei de astăzi va fi aprobată legea de plenul Senatului, urmând să curgă termenul de sesizare şi ulterior să fie promulgată de preşedinte”, a afirmat premierul.

Acesta a precizat că mai sunt puncte divergente, dar este important ca autorităţile să aibă un instrument pentru a lua măsuri de limitare a pandemiei.

”Forma din acest moment, totuşi, ne permite să acţionăm eficient împotriva răspândirii virusului şi pentru a apăra sănătatea românilor. Am încredere că în cursul zilei de azi vom avea legea care să ne permită să luăm cele mai bune decizii pentru reducerea răspândirii pandemiei”, a mai explicat Orban.

Premierul a precizat că i-a explicat preşedintelui Senatului că nu va mai putea participa la şedinţa de plen, întrucât este programată şedinţa de Guvern.

Comisia juridică urmează să dea un vot asupra raportului proiectului, care va intra, apoi, în dezbaterea plenului Senatului.

Actul normativ a fost dezbătut mai multe zile în Comisia juridică. Juriștii din forul decizional au lucrat până târziu în noapte la formă finală a documentului.

Cum a fost modificată legea carantinei în Senat

 

Comisia juridică a Senatului a adus o serie de modificări la proiectul de lege privind carantina și izolarea, acestea fiind anunțate în cadrul dezbaterilor de miercuri seară.

Comisia juridică a Senatului a decis miercuri că izolarea poate fi dispusă pe durată limitată, în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină şi că izolarea pentru un pacient bolnav minor se dispune într-o primă fază la domiciliul aparţinătorului sau într-o locaţie declarată de acesta, scrie Agerpres.

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic este dezbătut, de mai multe zile, la Comisie Juridică a Senatului, votul final urmând să fie dat, joi, la prânz.

Modificări la Legea carantinei: INSP are obligaţia de a comunica zilnic numărul cazurilor retestate

 

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) are obligaţia de a comunica zilnic numărul cazurilor noi, numărul cazurilor retestate şi numărul total de teste pentru cazurile noi şi cazurile retestate, raportate separat la nivel naţional şi judeţean, inclusiv după criteriul domiciliului persoanei testate, a decis, miercuri seara, Comisia juridică a Senatului, la dezbaterea proiectului de lege privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

“Mai avem o completare pe care trebuie să o facem cu privire la articolul privitor la obligaţia instituită pentru Institutul Naţional de Sănătate Publică, pe baza unui amendament venit de la Comisia pentru drepturile omului şi reformulat de Comisie: am statuat în lege că pe toată perioada situaţiei de risc epidemiologic şi biologic, pentru prevenirea introducerii şi limitarea răspândirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul naţional, Institutul Naţional de Sănătate Publică are obligaţia de a comunica zilnic numărul cazurilor noi, numărul cazurilor retestate şi numărul total de teste pentru cazurile noi şi cazurile retestate, raportate separat la nivel naţional şi judeţean, inclusiv după criteriul domiciliului persoanei testate”, a declarat vicepreşedinta comisiei, senatoarea PNL Iuliana Scântei, care conduce şedinţa.

Modificări la Legea carantinei: Izolarea pentru un minor se dispune în primă fază la domiciliul aparţinătorului

 

Izolarea pentru un pacient bolnav minor se dispune într-o primă fază la domiciliul aparţinătorului sau într-o locaţie declarată de acesta, a decis, miercuri, Comisia juridică a Senatului la dezbaterea proiectului de lege privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

″În ceea ce priveşte izolarea minorului într-o unitate sanitară sau într-o locaţie alternativă, aceasta se instituie potrivit reglementărilor legale în vigoare. Aparţinătorul minorului, întrucât trebuie să stea cu el, este supus măsurii carantinei, în temeiul prezentei legi, dacă măsura izolării nu i se aplică”, a precizat vicepreşedinta comisiei, senatoarea PNL Iuliana Scântei, care conduce şedinţa.

Senatorii din comisia de specialitate au venit, miercuri seara, cu completări la proiectul de lege.

Ei au adăugat un alineat corespunzător procedurii de instituire a măsurii izolării, în situaţia în care persoana izolată ar fi minor.

“Dacă persoana este un minor, măsura izolării pentru acesta se instituie (...) la domiciliul aparţinătorului sau într-o locaţie declarată de acesta. Izolarea minorului într-o unitate sanitară sau într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare (...) se instituie potrivit reglementărilor legale în vigoare”, este precizat în respectivul alineat. De asemenea, nu este necesar ca minorii cu vârsta între 14 şi 18 ani să fie internaţi cu un părinte.

Potrivit completărilor aduse de Comisie, “până la emiterea deciziei care infirmă măsura izolării, recomandată de medic sau, după caz, de organele de control (...) sau până la data pronunţării hotărârii de revizuire sau, după caz, de încetare a măsurii izolării, în condiţiile alineatului 3 sau 4, persoana în cauză nu poate părăsi unitatea sanitară ori, după caz, domiciliul sau locaţia declarată, fără încuviinţarea medicului sau reprezentantului de Sănătate Publică, unitatea sanitară sau locaţia alternativă”. Aceleaşi măsuri se aplică şi la carantină.

Modificări la Legea carantinei: Ordinele şefului DSU sau persoanei desemnate de acesta - aplicate de urgenţă

 

Ordinele şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau ale persoanei desemnate de acesta se aplică de îndată de autorităţile competente şi se publică pe site-urile oficiale ale MAI, DSU şi IGSU iar autorităţile publice centrale şi locale asigură informarea publică a cetăţenilor din zonele supuse carantinei prin campanii de informare, au decis miercuri seara senatorii Comisiei juridice, care au modificat astfel articolul 12 al proiectului legii privind carantinarea şi izolarea.

În forma adoptată de Camera Deputaţilor proiectul prevedea ca: “Ordinele Comandantului acţiunii la nivel naţional, emise în temeiul prezentei legi, se aplică de îndată de autorităţile competente şi se publică pe site-urile oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă”.

Senatorii jurişti au mai adoptat un amendament potrivit căruia: “Ordinele Şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau persoana desemnată de acesta, emise în temeiul prezentei legi, cu caracter normativ, se publică de îndată în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Ordinele şefului DSU sau ale persoanei desemnate de acesta pot fi contestate de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim şi care se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, în condiţiile prezentei legi, mai prevede proiectul.

Toate actele administrative cu caracter normativ privind instituirea, modificarea sau încetarea măsurilor din prezenta lege pot fi atacate de orice persoană interesată cu plângere la instanţa de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie, în termen de cinci zile de la publicarea actului în Monitorul Oficial al României şi, respectiv, de la data luării la cunoştinţă a conţinutului actului în cazul nepublicării acestuia în Monitorul Oficial al României, potrivit unui alt amendament.

Plângerea se formulează în scris si se depune la instanţa judecătorească competentă.

Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată în actele administrative menţionate mai sus este Curtea de Apel, Secţia Contencios administrativ şi fiscal în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii emitente.

La soluţionarea acţiunilor introduse împotriva actelor administrative normative privind instituirea măsurilor din prezenta lege nu sunt aplicabile prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la obligativitatea procedurii plângerii prealabile. Judecarea acţiunilor se face de urgenţă, a mai decis comisia.

Părţile vor fi citate potrivit dispoziţiilor privind citarea în procesele urgente.

Forma finală a textelor va fi cuprinsă într-un raport care va fi supus dezbaterii plenului Senatului.

 

VIDEO PROTVPLUS.RO