Le Monde: În România, pentru prima dată, un rom este numit ministru, în țara unde comunitatea este în continuare discriminată

62557274

Ministrul Muncii, social-democratul Petre-Florin Manole, este una dintre puținele fețe noi ale guvernului român învestit pe 23 iunie, după șase luni de criză politică în România.

În vârstă de 41 de ani, el este primul rom care ajunge ministru într-o țară în care această minoritate este încă discriminată, scrie Le Monde.

Odată cu victoria candidatului independent de centru-dreapta Nicușor Dan asupra liderului de extremă-dreapta George Simion în alegerile prezidențiale din 18 mai, un vânt al schimbării părea să sufle în politica românească. Dar în coaliția condusă de liberalul Ilie Bolojan, care a depus jurământul la 23 iunie, a prevalat continuitatea: șapte din cei șaisprezece miniștri erau deja în funcție în guvernul precedent și doar două femei au primit portofolii.

Cu toate acestea, o numire iese în evidență: cea a lui Petre-Florin Manole, 41 de ani, primul rom care ocupă funcția de ministru din istoria țării, responsabil pentru muncă, familie, tineret și solidaritate socială. „Primul rom asertiv care primește un post de ministru, și nu orice post de ministru", se entuziasmează sociologul rom Ciprian Necula. Adjectivul "asertiv", în limba română, este foarte important, deoarece multe personalități publice nu își dezvăluie originea romă de teama de a fi stigmatizate.

Recensământul din 2021, la care se putea declara apartenența la una dintre cele 19 minorități naționale, a numărat 569.477 de romi din cei 19,1 milioane de locuitori ai țării. În realitate, potrivit organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) și autorităților române, numărul romilor este de două până la trei ori mai mare.

Petre-Florin Manole a crescut lângă Slobozia, un mic oraș industrial din regiunea Munteniei din sudul țării. Din partea tatălui său, o familie de romi „complet asimilați, care nu vorbeau rromani și vorbeau despre etnia lor doar în familie", spune ministrul, din biroul său cu vedere de ansamblu asupra Pieței Revoluției din București. Tatăl său, acum pensionar, s-a trezit șomer după închiderea fabricii locale de produse agroalimentare, iar apoi a luat o serie de slujbe ca muncitor. Mama sa, croitoreasă, a plecat în fiecare vară să lucreze sezonier în Spania după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. „O familie tipică anilor 1990 post-comuniști, care a cunoscut dezindustrializarea și greutățile economice", spune Petre-Florin Manole.

"Păcat că ești țigan"

Are câteva amintiri cu remarci rasiste. Cum ar fi ziua în care profesorul său de istorie i-a spus: „Ești inteligent, păcat că ești țigan" - un termen depreciativ pentru romi. „Dar la momentul respectiv, nu m-am gândit la asta pentru că aveam alte priorități: să învăț și să supraviețuiesc", spune el. La sfârșitul liceului, un ONG a venit să distribuie cărți despre istoria romilor. O descoperire. Originari din India, romii au ajuns în ceea ce este acum România în secolul al XIV-lea ca sclavi, unde au rămas până în 1856.

Un secol mai târziu, regimul fascist, aliat cu Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a ucis 300.000 de evrei și 12.000 de romi. Statul român și-a recunoscut responsabilitatea abia în 2004 și abia în ultimii ani sclavia romilor a fost menționată, deși foarte pe scurt, în manualele școlare.

În spatele ochelarilor săi pătrați, ochii lui Petre-Florin Manole se luminează atunci când își amintește de cercetările sale, din timpul studiilor de istorie, privind practicile nomade ale anumitor comunități de romi în secolul al XIX-lea. S-a implicat apoi în societatea civilă timp de aproximativ zece ani, lucrând pentru ONG-uri de romi și pentru Institutul Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului, unde s-a ocupat de relațiile publice. Treptat, a devenit mai interesat de politică și s-a alăturat organizației de tineret a Partidului Social Democrat (PSD). „Este greu să fii de dreapta într-o țară cu atât de multe probleme sociale", spune ministrul, care a fost consilier local și apoi asistent al mai multor miniștri ai muncii înainte de a fi ales deputat în 2016. În 2022, el a fost numit secretar de stat al vicepremierului Sorin Grindeanu, în prezent șef al PSD și președinte al Camerei Deputaților.

Articol recomandat de sport.ro
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Citește și...
Ilie Bolojan: Ne asumăm răspunderea în Parlament pe pachetul de măsuri fiscale

Ilie Bolojan a anunțat că guvernul pe care îl conduce își va asuma răspunderea în Parlament pentru proiectul măsurilor fiscale discutat în ultimele zile.

Ilie Bolojan, pentru Știrile ProTV: Un grup de consultanță format din manageri privați va fi înființat la Guvern

Un grup format din manageri privați va fi înființat în curând pentru a ajuta Guvernul să identifice problemele din cheltuirea banilor publici.

Un lider vocal din PSD îl contrazice pe Marcel Ciolacu, după ce a spus că nu vede dezastrul economic: „Ai o mare vină”

Primarul PSD al Buzăului Constantin Toma declară la RFI că fostul premier Marcel Ciolacu, fost lider al partidului. are o mare vină pentru situaţia financiară a ţării.

Recomandări
De ce evită companiile străine să investească în România. „Sunt două meciuri pe care le-am pierdut”

România pierde investiții și ține tot mai greu pasul cu economiile altor țări. În ultimul an, țara noastră a coborât 12 locuri într-un clasament internațional privind capacitatea economiei de a susține dezvoltarea companiilor.

Conflictul om-urs scapă de sub control în România. De ce măsurile luate nu reușesc să țină urșii departe de oameni

Când vorbești despre protecția speciei fără o gestionare eficientă, culegi un conflict om-urs cu victime și pagube. Campania „Țara dintre oameni și urși” vorbește, miercuri, despre cum se face managementul ursului brun la noi. 

Știrile PRO TV lansează podcastul „Punct. Și de la capăt”, cu Cosmin Stan: Cele mai interesante povești nu sunt despre succes

Punct. Și de la capăt este podcastul în care oamenii își spun poveștile care i-au schimbat. Cu bune. Cu rele. Cu frică, curaj, pierderi, reușite, alegeri grele și începuturi noi.