Cele trei companii se află sub autoritatea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Executivul a aprobat și bugetul de venituri și cheltuieli aferent activității de privatizare al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului pe anul 2026. Activitatea de privatizare se referă, în principal, la operațiunile privind vânzarea acțiunilor deținute de stat, precum și la activitățile și cheltuielile aferente procesului de privatizare, potrivit OUG nr. 20/2014.
Tot prin hotărâre de Guvern a fost modificată și completată HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor.
Actul normativ modifică și completează HG nr. 1756/2006, în vederea alinierii legislației naționale la modificările aduse cadrului european aplicabil și a reducerii sarcinilor administrative pentru operatorii economici și autoritățile publice, cu menținerea unui nivel adecvat de protecție a sănătății populației și a mediului.
Principalele modificări aduse sunt următoarele:
* Se asigură transpunerea modificărilor aduse Directivelor (UE) 2024/2749 și 2024/2839, precum și corelarea cu Regulamentul delegat (UE) 2024/1208;
* Se introduc două definiții noi: „bunuri relevante în situații de criză” și „regim de urgență pe piața internă”, prin trimitere la Regulamentul (UE) 2024/2747;
* Se abrogă art. 16 din HG nr. 1756/2006, în vederea transpunerii art. 2 pct. 1 din Directiva (UE) 2024/2839. Abrogarea nu afectează obligațiile producătorilor și ale reprezentanților autorizați privind:
* marcarea CE a echipamentelor;
* întocmirea declarației CE de conformitate;
* păstrarea declarației de conformitate și a documentației tehnice;
* Se modifică art. 10 prin reformularea alin. (3) și abrogarea alin. (4), ca urmare a instituirii Sistemului de informare și comunicare pentru supravegherea pieței (ICSMS), în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor;
* Se actualizează denumirea „Ministerul Economiei și Comerțului” cu denumirea actuală a ministerului de resort.
România plătește 21.150 de euro contribuție voluntară la bugetul OCDE
Executivul a aprobat și plata contribuției financiare voluntare a României la bugetul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, aferentă anului 2026, având în vedere statutul de stat membru asociat în cadrul Grupului de lucru privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul operațiunilor economice internaționale.
Contribuția României la bugetul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, aferentă anului 2026, pentru statutul de membru asociat al Grupului de lucru privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul operațiunilor economice internaționale este de 21.150 de euro. Suma se asigură din bugetul aprobat Ministerului Justiției pentru anul în curs.
Guvernul majorează la 144,5 milioane de lei costurile pentru Sistemul de alertă timpurie
Guvernul a aprobat și hotărârea pentru reaprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistem de alertă timpurie - SAT (Early warning system)”.
Sistemul de Alertă Timpurie – SAT, implementat în vederea consolidării performanței, rezilienței și capacității de răspuns la evoluția amenințărilor cibernetice și informaționale asociate ecosistemului Cărții Electronice de Identitate, va fi dezvoltat.
În acest sens, Guvernul a reaprobat Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor pentru această investiție. Potrivit noilor date, cheltuielile pentru implementarea proiectului de investiții vor fi majorate de la 106,4 milioane lei, sumă aprobată inițial, la 144,5 milioane de lei. Suma se încadrează în bugetul aprobat prin PNRR, prin care este finanțat acest proiect.
Prin proiectul de investiții „Sistem de alertă timpurie – SAT (Early warning system)” se are în vedere asigurarea unui nivel ridicat de securitate pentru toate componentele implicate în emiterea și gestionarea cărții electronice de identitate (CEI), inclusiv pentru infrastructura IT&C care susține serviciile digitale ale Ministerului Afacerilor Interne.
Sistemul SAT are un rol esențial în protejarea resurselor informatice necesare furnizării serviciilor publice electronice, atât pentru cetățeni, cât și pentru personalul MAI.
Sistemul facilitează interacțiunea digitală dintre entitățile publice/private și cetățeni, prin intermediul unei infrastructuri informatice sigure și reziliente.
Proiectul este finanțat prin PNRR, Componenta 7 – Transformare digitală, în cadrul Investiției 8 – CEI și semnătura digitală calificată, Jalon 174, și propune o abordare integrată și proactivă pentru prevenirea, descurajarea și contracararea agresiunilor cibernetice complexe.
Consulul general al României la Montreal, rechemat la cerere
Guvernul a aprobat și hotărârea privind rechemarea unui consul general.
Potrivit Hotărârii adoptate de Guvern, doamna Tullia-Imola Balla se recheamă, la cerere, din calitatea de consul general, șef al Consulatului General al României la Montreal, Canada.
Doamna Balla a fost numită în această calitate prin Hotărârea nr. 742 din 2023, iar la data de 29 iulie 2026 a solicitat încheierea mandatului.
Noi decizii privind bunurile statului și Ministerul Apărării
Guvernul a aprobat hotărârea privind trecerea unor părți de imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, constituite din construcții și amenajări la terenuri, situate în județele Alba, Ilfov, Dâmbovița, Brăila, Galați, Brașov, Buzău, Constanța și municipiul București, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcțiune și casării, precum și modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
Executivul a aprobat și hotărârea privind închirierea unor părți din imobilul 706 aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale.
De asemenea, au fost aprobate hotărârile privind actualizarea descrierii tehnice și a valorii de inventar ale unor bunuri aflate în domeniul public al statului și în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, precum și actualizarea valorilor de inventar ale unor imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale - Unitatea Teritorială 235 și Unitatea Teritorială 320.
Această din urmă hotărâre prevede și înscrierea unui bun imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acestuia în administrarea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale - Unitatea Teritorială 330.
Guvernul a aprobat și hotărârea privind actualizarea valorii de inventar a bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Culturii.
Exproprieri pentru Autostrada Bacău - Pașcani
Executivul a aprobat hotărârea privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, precum și aprobarea listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar, necesar pentru relocarea utilităților, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Autostrada Bacău - Pașcani”, Lot 2.
A fost aprobată și hotărârea privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilului proprietate publică a statului, precum și aprobarea listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar, necesar pentru relocarea utilităților, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Autostrada Bacău - Pașcani”, Lot 3.
CNAIR are bugetul pe 2026 aprobat
Guvernul a aprobat și bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
România primește peste 16,6 miliarde de euro prin Instrumentul SAFE
Guvernul a aprobat repartizarea sumei alocate României în cadrul Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) – peste 16,6 miliarde euro -, către instituțiile care urmează să implementeze proiectele cuprinse în Planul de investiții pentru industria europeană de apărare.
Astfel, Ministerul Apărării Naționale primește o alocare de circa 9,7 miliarde euro, Ministerul Afacerilor Interne – peste 2,1 miliarde euro, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – 4,2 miliarde euro, Serviciul Român de Informații – circa 501 milioane euro, Serviciul de Telecomunicații Speciale – peste 38,5 milioane euro, Serviciul de Protecție și Pază – peste 68,1 milioane euro, Serviciul de Informații Externe – circa 32,3 milioane euro, iar Administrația Națională a Penitenciarelor – 33,2 milioane euro.
Repartizarea fondurilor s-a făcut în conformitate cu Planul de investiții menționat mai sus, iar utilizarea sumelor se va face exclusiv pentru realizarea proiectelor sau achizițiilor propuse în Planul respectiv.
Planul include 35 de proiecte, din care 75% vizează achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă și 25%, infrastructura de transport rutier de interes național.
România aprobă perimetrele pentru eoliene offshore din Marea Neagră
Guvernul a aprobat lista perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate în sectorul românesc al Mării Negre.
Această decizie va permite inițierea procedurilor competitive de atribuire a concesiunilor pentru dezvoltarea de centrale electrice eoliene offshore.
Valorificarea sectorului eolian offshore va avea impact pozitiv asupra economiei naționale, prin atragerea de investiții semnificative, dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și crearea de locuri de muncă, valoarea adăugată estimată fiind cuprinsă între 16 și 27 miliarde euro.
Lista acestor perimetre a fost fundamentată pe rezultatele studiului de specialitate realizat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
În cadrul acestui amplu efort realizat de un consorțiu de consultanți de specialitate au fost analizate temeinic condițiile tehnice, de mediu, sociale și de coexistență cu celelalte utilizări ale spațiului maritim și au fost integrate informațiile furnizate de autoritățile și instituțiile competente.
Prin urmare, lista perimetrelor propuse spre aprobare însumează o capacitate instalată estimată de aproximativ 3,1 GW, care este în concordanță atât cu obiectivul prevăzut în Strategia energetică a României 2025–2035 privind dezvoltarea unei capacități eoliene offshore de aproximativ 3 GW până în anul 2035, cât și cu angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Totodată, actul normativ contribuie la îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și la atingerea obiectivelor naționale și europene privind tranziția energetică și decarbonizarea.
Introducerea unui nou cadru specific pentru centralele pe bază de energie din surse regenerabile offshore este cuprinsă în Componenta 6 – Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Jalonul 116, parte din Reforma 1 - Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile.
În acest context, a fost adoptată Legea nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore, care stabilește cadrul legislativ primar clar și predictibil pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei electrice din surse regenerabile în largul Mării Negre și desemnează Ministerul Energiei drept autoritate competentă pentru concesionarea perimetrelor offshore.
Costurile aferente dezvoltării proiectelor de energie electrică eoliană offshore vor fi suportate de operatorii economici concesionari, din surse proprii sau atrase.
Guvernul a aprobat procedura pentru desemnarea candidatului României la CJUE
Executivul a aprobat, prin memorandum, procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în contextul expirării, la 6 octombrie 2027, a mandatului actualului judecător român.
Propunerea României pentru postul de judecător la CJUE urmează să fie transmisă Secretariatului General al Consiliului UE până la sfârșitul lunii noiembrie 2026, în conformitate cu calendarul european pentru reînnoirea mandatelor.
Procedura de selecție va începe în luna septembrie 2026 și urmărește identificarea, printr-un proces transparent, riguros și bazat pe criterii profesionale, a candidatului României pentru următorul mandat de judecător la CJUE.
Potrivit calendarului, anunțul privind organizarea selecției urmează să fie publicat la 21 septembrie 2026, iar termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 7 octombrie 2026.
Selecția va fi realizată de o comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Justiției și Ministerului Afacerilor Externe, Agentul Guvernamental pentru CJUE, reprezentanți ai sistemului judiciar, mediului universitar și profesiei de avocat.
Audierea candidaților este programată în perioada 2–4 noiembrie 2026 și va fi transmisă live pe site-ul Ministerului Justiției și al Ministerului Afacerilor Externe.
Candidații trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, respectiv să ofere toate garanțiile de independență și să întrunească condițiile necesare pentru exercitarea, în România, a celor mai înalte funcții jurisdicționale sau să fie jurisconsulți ale căror competențe sunt recunoscute.
Evaluarea candidaților va avea în vedere:
* calificarea juridică și cunoașterea dreptului și instituțiilor Uniunii Europene;
* experiența profesională;
* capacitatea de a exercita funcții judiciare;
* competențele lingvistice;
* capacitatea de a lucra într-un mediu multicultural, care reflectă diferite sisteme juridice;
* independența, imparțialitatea, probitatea și integritatea candidatului.
La finalul audierilor, comisia va selecta, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor, candidatul României pentru funcția de judecător la CJUE, precum și două propuneri de rezervă.
Rezultatele procedurii de selecție vor fi făcute publice la data de 6 noiembrie.
Propunerea comisiei va fi transmisă Guvernului pentru aprobare. În cazul în care există motive temeinice, Guvernul poate respinge, motivat, propunerea Comisiei și poate alege dintre cele două propuneri de rezervă.
În cazul în care Guvernul respinge, motivat, cele trei propuneri prezentate, se reia procedura de selecție.
Ulterior aprobării de către Executiv, până la 27 noiembrie, Parlamentul României va fi informat cu privire la propunerea adoptată.
În termen de maximum șase zile lucrătoare de la aprobarea de către Guvern, propunerea României va fi înaintată Consiliului Uniunii Europene, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.
Calendarul procedurii poate fi ajustat în funcție de numărul candidaturilor și de desfășurarea etapelor de selecție.
Potrivit art. 253 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), judecătorii Curții de Justiție sunt numiți de comun acord de guvernele statelor membre, după consultarea Comitetului prevăzut la art. 255 TFUE.
Avizul Comitetului prevăzut la art. 255 TFUE are caracter consultativ, însă constituie o etapă esențială a procedurii europene de numire.
TELETRANS va putea ocupa 15 posturi vacante
Guvernul a aprobat, prin memorandum, exceptarea Societății pentru Servicii de Telecomunicații și Tehnologia Informației în Rețele Electrice de Transport TELETRANS S.A. de la aplicarea prevederilor art. XXXVI alin. (3) din OUG nr. 89/2025, în vederea ocupării unui număr de 15 posturi vacante existente la sfârșitul anului 2025, cu majorarea corespunzătoare a cheltuielilor de natură salarială.
Guvernul precizează că nu sunt prevăzute majorări salariale.
Ocuparea posturilor vacante este necesară pentru asigurarea activității operaționale curente, pregătirea și implementarea proiectelor societății.
Măsura este justificată de necesitatea evitării unor întârzieri în implementarea proiectelor societății.
TELETRANS S.A. nu înregistrează pierderi, nu are plăți restante la 31 decembrie 2025 și nu estimează pierderi sau plăți restante nici în anul 2026.
