Cele mai importante modificări aduse legilor justiției prin OUG, explicate de Tudorel Toader

CITIȚI în acest articol - explicațiile date de ministrul Tudorel Toader:

- Vechimea în magistratură pentru cei cu funcții înalte
- Transparență la interviurile candidaților la funcțiile de rang înalt
- Detașările de procurori
- Noi condiții pentru cei care vor să lucreze la DNA și DIICOT
- Revocarea procurorului de la DNA și DIICOT
- Dreptul de vot al reprezentanților societății civile în CSM
- Ministrul Justiției poate sesiza Inspecția Judiciară
- Revocarea membrilor CSM
- Detașarea magistraților
- Pensionarea magistraților

Vechimea în magistratură pentru cei cu funcții înalte

-► ”În primul rând se mărește vechimea necesară în profesie în magistratură pentru cei cre vor dobândi funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acesteia, funcțiile de conducere de la DNA și DIICOT care în prezent sunt de 8 ani, deci durata va fi, vechimea, de 15 ani.”

Citește și

A fost adoptată OUG privind legile justiției. Dăncilă spune că s-a făcut ”o armonizare a prevederilor”

„Plătește-ne 184 de miliarde de dolari înapoi, Zelenski. Atunci Ucraina va putea fi numită din nou o țară independentă”

 Transparență la interviurile candidaților la funcțiile de rang înalt

-► ”În al doilea rând, la Ministerul Justiției când se fac acele interviuri pentru a se propune președintelui Republicii diferite candidaturi pentru funcții de rang înalt, ne recomandă Comisia de la Veneția să dăm dovadă de mai multă transparență. În ordonanță am preluat modelul de la CSM și pe viitor de la momentul intrătii în vigoaee a prdonanței, respectivele interviuri și susțineri de proiecte manageriale vor fi transmise în direct, vor fi arhivate, vor putea fi văzute de oricine este interesat atunci, în momentul interviului, sau din arhivă.”

Detașările de procurori

-► ”O altă modificare. Astăzi, când vorbim, detașările de procurori, inclusiv cu funcții de conducere se realizează de către secția pentru procurori de la CSM când este vorba de funcții la nivel de parchete de pe lângă judecătorie, parchete de pe lângă tribunal, parchete de pe lângă curtea de apel.

Când este vorba de funcții la parchetul de pe lângă Înalta Curte, la DNA, la DIICOT, potrivit reglementării astăzi în vigoare, detașarea, delegarea o dispune procurorul general al României.

S-a vorbit și se vorbesște în chip firesc și necesar de separarea carierelor între procurori-judecători , ca în legătură cu cariera procurorilor să decidă secția de procurori a CSM-ului, iar cariera de judecători secția de judecători a CSM-ului. Prin urmare, această procedură, competența, va reveni doar secției de procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii, dacă vreți dvs. și pentru o abordare unitară. Dacă nu vreți să fie o competență partajată. Secția de procurori - procurorul general.

Dacă vreți la funcțiile de bază să nu avem un organism colegial care să decidă, iar la funcțiile mai înalte - Parchetul General, DNA, DIICOT - decizia să fie unipersonale. Am și motivat cu 3-4 argumente.”

Noi condiții pentru cei care vor să lucreze la DNA și DIICOT

-► ”O altă modificare. Atât la direcția de investigare a criminalităților organizate și terorism, adică DIICOT, cât și la DNA, crește vârsta sau vechimea în profesie, pentru a putea accede, la 10 ani. Deci pe viitor, să fii procuror la DNA, DIICOT, va fi necesară o experință în profesie de 10 ani.”

Revocarea procurorului de la DNA și DIICOT

-► ”Să merg în oglindă. Se consolidează prin ordonanța de urgență și statutul procurorului detașat la DNA sau DIICOT în sensul că astăzi, când vorbim, procurorul șef poate să-i revoce din structură, să-i ducă înapoi la unitatea de bază dacă le aplică cea mai redusă sancțiune, avertismentul. Și atunci am eliminat posibilitatea revocării procurorului din structura DNA-DIICOT de către procurorul-șef în prezența celei mai mici sancțiuni, și anume avertismentul.

Viitorii procurori care vor funcționa la secția de investigare a infracțiunilor din justiție de drepturile procurorilor detașați, în condițiile legii.”

Dreptul de vot al reprezentanților societății civile în CSM

-► ”O altă prevedere care a stârnit multă dezbatere și după părerea mea absolut inutilă. Mi-e greu să cred că din necunoaștere, mi-e greu să spun care ar fi un alt posibil motiv. Comisia de la Veneția a reținut prin diversele canale de informare din țară faptul că cei doi reprezentanți ai societății civile în CSM nu au drept de vot în plenul CSM-ului. Și ne scrie Comisia de la Veneția acolo pe jumătate de pagină cât de necesar este ca reprezentanții societății civile să participe în plen cu drept de vot.

Personal am înțeles acum care este cauza, dezinformarea. Cum poate să reșină Comisia de la Venia așa ceva câtă vreme Constituția spune că reprezentanții societății civile participă cu drept de vot numai la plen. Deci scrie în Constituție. Și am întrebat de unde această informație. Am priit răspunsul destul de tranșant, de le cei care vroiau să-și consolideze statutul.

Ea adevărat că în lege nu scria explicit că au drept de vot, dar cei doi reprezentanți ai societății civile întotdeauna au participat la plen, totdeauna au avut drept de vot, pentru că legea organică sau ordinară, cum e ea, nu poate să înfrângă norma de rand constituțional.

Ca să fie limpede, reprezentanții societății civile participă cu drept de vot la lucrările plenului CSM, astfel cum scrie în Constituție.”

Ministrul Justiției poate sesiza Inspecția Judiciară

-► ”Altă modificare. Ministrul Justiției poate sesiza Inspecția Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârșirii unei abateri discipliniare de către procurori. Subliniez, numai de către procurori. Sigur, cercetarea disciplinară, dacă va fi cazul, se va efectua de către Inspecția Judiciară după procedura comună pentru toți magistrații.

De ce am considerat necesară această soluție? Cel puțin din două motive. Unu, prin raportare la 132 din Constituție, care spune că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției. Autoritatea această administrativă, evident că nu intri pe fondul dosarului, să nu încalci independența, nici nu e posibil, autoritatea aceasta ar fi pur declarativă dacă n-ai avea și un instrument juridic, pentru a interveni în ipotezele în care s-ar constata abateri de la normele comportamentale ale procurorilor.

Deci 132 din Constituție și în același timp decizia CCR mult dezbătută, care, știți, clarifică raportul dintre ministrul justiției și procurori, pe de o parte, și clarifică raporturile dintre ministrul justiției și președintele Republicii, pe de altă parte, în procedura de numire.

Personal, am un an și jumătate de când sunt ministru. N-am folosit niciodată acest instrument, să sesizez Inspecția Judiciară și îmi doresc, cât mai rămân ministru, să nu ajung la concluzia oportunității unui astfel de demers.”

Revocarea membrilor CSM

-► ”O altă modificare se referă la CSM. Forma pe care o modificăm prevede printre altele faptul că membrii CSM-ului pot fi revocați din funcție după o procedură destul de elaborioasă dacă, citez, își pierd încrederea celor care i-au ales.

Ori încrederea este un factor de natură subiectivă, care nu poate fi cuantificat, și atunci, același lucru, același eveniment în care eu pot să am încredere, altcineva să n-aibă încredere, fiecare cu reprezentarea și aprecierea lui, dar această diferență de abordare subiectivă, de înțelegere, dacă vrem, nu trebuie să se reflecte în statutul unui demnitar, membru al CSM, care să poată fi revocat din acest motiv.

Este și recomandarea Comisiei de la Veneția, am eliminat-o, am preluat în bună parte elementele procedurale primite de la reprezentanți ai CSM-ului.”

Detașarea magistraților

-► ”O altă modificare se referă la amânarea intrării în vigoare până la 30 iunie 2019, adică data finalizării exercitării președinției rotative a Consiliului UE de către România.

Avem textul de lege care interzice magistraților să mai fie detașați, dar avem un principiu care spune că mandatele în curs nu pot fi afectate. Adică mandatele în curs nu pot fi scurtate, nu pot fi lungite. Pot fi anulate pe motive de revocare. prin urmare, speranța mea la dvs ar fi să subliniați diferența dintre a detașa pe cineva pe viitor și a-l menține pe cel care este deja detașat de anul trecut sau de acum 2 ani sau de acum o jumătate de an.

(...) Mai avem la ministerul Justiției două doamne secretar de stat care sunt detașate. Pentru a elimina orice suspiciune, orice dubiu, pentru a nu intra în conflict cu dispoziția sau cu diferitele interpretări, una dintre dânsele și-a dat demisia în cursul acestei dimineți.”

Pensionarea magistraților

-► ”O altă modificare, mult discutata problemă a pensionării a magistraților la 20 de ani. Poți câștiga un drept dacă ai media care să producă efecte juridice în vigoare. Nu câștigi un drept în comisie sau în Parlament într-un proiect de lege sau o lege care nu este publicată și nu și-a produs efecte juridice.

Spuneți, deci, și amânarea pensionării anticipate la 20 de ani până la finele lui 2019, adică 31 decembrie 2019.

Comisia de la Veneția spune că ar fi o probelmă dacă s-ar pensiona judecătorii, procurorii la 20 de ani de activitate efectivă. Înțeleg că ar fi aproape 2100 de magistrați care ar dobândi vocație la pensionare la 20 de ani. Asta nu înseamnă că toți 2100, dacă legea intră mâine în vigoare, toți 2100 s-ar pensina a doua zi. Probabil unii s-ar pensiona, alții ar lua decizii de pensionare și ar rămâne cu decizia pe care să o folosească la momentul la care fiecare îl consideră oportun.

Deci propunerea a venit de la CSM, CCR a validat această soluție, că e treabă de oportunitate, nu e treabă de constituționalitate, dacă pensionezi pe cineva la 20 sau la 25 de ani. Comisia de la Veneția zice este o problemă, pentru că s-ar crea un deficit de personal. Și atunci, pentru a obține un echilibru între dorințele unora dintre magistrați, poate, de a se pensiona la 20 de ani de profesie efectivă de magistrat, de a respecta decizia CCR care a considerat soluția constituțională, pentru că e de oportunitate, de a răspunde preocupărilor Comisiei de la Veneția care spun că s-ar crea un deficit de personal, s-a propus și s-a adoptat soluția amânării până la finele anului 2019, timp în care se va vedea cum se așează sistemul”.

Articol recomandat de sport.ro

Sârbii mulțumesc românilor: "Gest minunat! Nu degeaba se spune că românul are doar trei frați"