Bolojan: Vom participa la monitorizarea armistiţiului de 30 de zile în Ucraina. Flancul estic va fi întărit
Franța și Marea Britanie vor trimite în următoarele zile responsabili militari la Kiev ca să înceapă pregătirea armatei ucrainene pentru perioada post război.
Delegația va avea și misiunea de a organiza desfășurarea de forțe aliate „de reasigurare”, care să garanteze respectarea unui eventual acord de pace, cu Rusia.
România nu va trimite niciun militar în Ucraina însă ar putea fi un hub de transport a declarat preşedintele interimar, Ilie Bolojan, la finalul sumitului de la Paris.
De asemenea, România va participa la monitorizarea acordului de încetare a focului în Marea Neagră - o zonă strategică pentru statul român.
Emmanuel Macron: ”Am convenit în unanimitate că nu este momentul pentru ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, a niciunei dintre sancțiuni. Și credem că nu trebuie ridicate sancțiunile înainte să avem pace. Dimpotrivă, avem intenția să menținem presiunea economică asupra Rusiei, mai ales asupra flotei-fantomă, precum și împotriva capacității industriale a Moscovei”.
Declaraţia tranşantă a preşedintelui Macron vine după ce Moscova a condiţionat un armistiţiu în Marea Neagră de ridicarea sancţiunilor impuse de occidentali băncii agricole a Rusiei şi exporturilor sale de cereale. Iar Washingtonul a dat semnale că ar fi dispus să accepte pretenţiile Kremlinului.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, spune că liderii aşa-numitei coaliţii a voluntarilor au convenit să acționeze unitar cu privire la Ucraina.
Ilie Bolojan, Președintele Interimar al României: ”Urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri. Pentru că este vorba despe Marea Neagră, o zonă strategică pentru România. România va participa la acest grup de lucru și prin infrastructura pe care o are - radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgăria pe partea de deminare. Vom colabora ca acest acord să fie respectat, pentru că o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigația pentru toate navele este un lucru bun pentru comerțul și navigarea în această zonă”.
Preşedintele Macron s-a străduit să explice misiunea unei forţe de reasigurare în Ucraina, departe de linia frontului "ca parte a unui viitor acord de pace și cu sprijinul Statelor Unite".
Emmanuel Macron: ”Prioritară este formarea și consolidarea armatei ucrainene, care este, în acest moment, cea mai mare armată din Europa. Așadar, trebuie să ne întrebăm de ce are nevoie armată ucraineană ca să fie capabilă să descurajeze viitoare agresiuni rusești. Este vorba, așadar, de un program de instructaj și de sprijin pe termen lung a acestei armate de către europeni, pentru că ucrainenii asigură avangarda securității noastre colective. Nu se pune problema ca trupele europene să ajungă pe linia frontului ori să fie într-o zi angajate împotriva forțelor ruse. Nu vom fi pe linia frontului, nu vom lupta, ci vom garanta o pace durabilă”.
Preşedintele ucrainean a ţinut şi el să spulbere temerile exprimate de mai mulţi lideri europeni.
Volodimir Zelenski: ”Nimeni nu vrea să atragă alte țări în război. Orice contingent al unor forțe de menținere a păcii consistă în unități de luptă, dar are ca misiuni primordiale să monitorizeze situația, să efectueze exerciții comune (cu ucrainenii) și să prevină orice intenție a Rusiei de a comite noi agresiuni”.
Mai mulţi lideri europeni au exprimat rezerve cu privire la posibilitatea mobilizării a mii de soldaţi în Ucraina, fără garanţii ferme din partea SUA şi fără un mandat internaţional. Kremlinul a avertizat că nu va fi niciodată de acord cu o prezenta militară europeană în Ucraina.
La început preşedintele Trump a lăudat iniţiativa franco-britanica, însă zilele trecute emisarul Casei Albe în Rusia a criticat-o.
Aşa stând lucrurile, iniţiativa franco-britanica a suferit ajustări semnificative. Potrivit agenţiei Reuters, aliaţii europeni ai Ucrainei par să se îndrepte către o consolidare a prezenţei militare în ţări învecinate Ucrainei, precum România.
Ilie Bolojan: ”România nu va trimtie și a anunțat această chestiune, niciun militar român în Ucraina. Dar într-o situație ipotetică, în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unui plan, a unei analize, privind forțele care ar putea să asigure o astfel de garanție.
Aceste forțe nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front, ar putea fi localizate sau pe flancul de est, sau la o distanță mare de front pe teritoriul Ucrainei și, oricum, tranzitarea acestor forțe și prin România, cel puțin cele din zona de sud. Din acest punct de vedere vom participa ca țară de tranzit, de hub”.
