A doua tranșă din PNRR, de 3,2 miliarde de euro, în pericol. CE cere lămuriri privind legea avertizorului de integritate

×
Publicitate

România mai are o lună de grație ca să convingă Comisia Europeană să ne dea 3,2 miliarde de euro.

Banii puteau fi încasați încă de anul trecut, dacă nu ar fi întârziat reformele și investițiile promise de guvern la Bruxelles, spune un fost ministru al fondurilor europene. Acum, Comisia Europeană cere lămuri suplimentare și chiar dovezi, cu documente, pentru a decide soarta banilor. Printre problemele semnalate, este schimbarea legislației de mediu.

Într-o discuție recentă prin videocall, oficialii români au avut de dat multe explicații celor de la Bruxelles, după ce țara noastră a primit o scrisoare în care i se cer documente lipsă, lămuri și dovezi.

Victor Negrescu, europarlamentar: „A fost un dialog destul de dificil sunt componente majore unde Comisia Europeană are semne de întrebare, ne referim în mod special la modul în care este aplicată legislația specifică decarbonizării, Comisia Europeană a cerut închiderea minelor, dar România a mers pe o suspendare a activității când există acest risc la graniță.”

Într-o scrisoare către România, oficialii de la Bruxelles cer de pildă o copie a Monitorului Oficial în care a fost publicat un ordin de ministru, dovada unui contract semnat, dar și explicații asupra legii avertizorilor de integritate, adică a funcționarilor publici care reclamă fapte ilegale.

De răspunsurile oferite de România depinde soarta a 3,2 miliarde de euro, practic a doua tranșă din Programul Național de Redresare și Reziliență pe care România a cerut-o. Potrivit Comisiei Europene, instituția are la dispoziție de principiu două luni pentru a evalua modul în care România și-a îndeplinit obiectivele pentru care cere acești bani. Dar autoritățile noastre au cerut o prelungire a perioadei cu o lună, care tocmai ce a început. După această perioadă de grație, Comisia va trimite decizia finală.

Banii ar fi putut fi primiți încă din 2022, dacă Guvernul nu ar fi întârziat cu investițiile și reformele promise la Bruxelles, spune fostul ministru al fondurilor europene Cristian Ghinea.

Cristian Ghinea: „Această tranșă a doua, care trebuia să intre în ţară anul trecut ar fi trebuit să fie cerută în septembrie, ca să intre în decembrie. Este una simplă, sunt chestiuni legate de legislație. Denotă o lipsă totală de încredere a Comisiei în acest Guvern şi pe de altă parte lipsa unui dialog. Evident, dacă noi am întârziat cu banii pe anul trecut, suntem în întârziere şi cu banii pe anul acesta şi la un moment dat va fi o problemă cruntă de bani.”

Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene spun că plata de 3,2 miliarde de euro, nu este în pericol și că lămuririle cerute de Comisia Europeană sunt firești, în condițiile în care trebuie analizate 3.000 de documente.

Dacă România nu va respecta termenele asumate față de Comisia Europeană, riscă să nu primească fondurile pentru șantierele deschise în toată țara, de exemplu pentru Autostrada A7 din Moldova sau pentru reabilitarea de școli.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Bernadette Szocs a întors toate privirile la plajă! Cum se relaxează campioana noastră - https://pro-link.ro/VNa
FOTO Bernadette Szocs a întors toate privirile la plajă! Cum se relaxează campioana noastră - https://pro-link.ro/VNa
Citește și...
Ce înseamnă să fii parlamentar în România: salarii de mii de euro, bani pentru chirii și angajați, diurne, avion gratis

Parlamentarii vor putea organiza evenimente şi pot să își facă reclamă pe banii statului. Și asta, pentru că aleşii și-au majorat cu peste 7.000 de lei lunar sumele forfetare, necesare pentru a-şi plăți angajaţii şi chiriile pentru birourile din ţară.  

Reacția lui Nicolae Ciucă după ce Nicușor Dan a fost acuzat de incompatibilitate, conflict de interese și abuz în serviciu

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, este acuzat de Agenția Națională de Integritate de incompatibilitate, conflict de interese și abuz în serviciu. Sesizarea a fost depusă la Parchetul General, Prefectura Municipiului București şi Curtea de Conturi.

Maia Sandu: „Vreau sa fie foarte clar, nu candidez la nicio funcție în România”

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a ținut să pună capăt zvonurilor privind canditura sa la președinția României.

Recomandări
Motivarea CCR în cazul „amendamentului Fritz”. De ce consideră că pierderea mandatului nu este o sancțiune retroactivă

Curtea Constituțională motivează că pierderea mandatului de către aleșii aflați deja într-o situație de incompatibilitate nu reprezintă o sancțiune retroactivă, după cum arată un un document publicat CCR.

Care sunt principalele modificări din noua variantă a legii salarizării. Bolojan a promis, iar, că niciun venit nu va scădea

Ultimul proiect al legii salarizării aduce o creștere a bugetului pentru lefurile anului viitor cu aproape jumătate mai mare decât varianta anterioară. Ar putea primi bani în plus unii bugetari din sănătate, educație și alte domenii. 

Arme îngropate lângă Berlin. Unul dintre ucrainenii arestați când pregăteau un incendiu în București este suspect principal

Unul dintre ucrainenii arestați în toamna trecută la București, chiar în momentul în care se pregătea să incendieze sediul unei companii de curierat, este principalul suspect într-o conspirație investigată de autoritățile din Berlin.