Cristian Ghinea: „Cineva trebuie să explice că am blocat banii de autostrăzi ca să nu blocăm pensiile speciale”

Cristian Ghinea explică în emisiunea ”Interviurile lui Vitalie”, difuzată exclusiv online pe stirileprotv.ro că banii vor intra în bugetul României și se vor distribui în bugetele instituţiilor responsabile de proiectele aprobate de Comisia Europeană când instituţiile respective îşi vor atinge ţintele. Desigur, România poate pierde banii în cazul în care vor fi ratate țintele sau anumite obligații și reforme.

„Avem un număr de kilometri de autostradă pe care trebuie să le facem în fiecare an. În total, 434 de kilometri de autostradă finanţaţi prin PNRR. Când România face 100 de kilometri, cere bani pentru ei. Nu se trimit facturi, nu se trimite decontare. Este alt mecanism decât la Fondurile Europene clasice. Avem premisele ca o dată aprobat să meargă bine. Nu avem blocajele ca la fondurile europene clasice. S-ar putea să fie o surpriză plăcută. Aşa cum s-ar putea să fie o surpriză pe partea de reforme”, spune Cristian Ghinea.

Cristian Ghinea: „Aş fi vrut să fie aşa de simplu ca la Planul Marshal. Au fost negocieri de luni cu Comisia Europeană. A trebuit să explicăm de ce costă ţeava de gaz şi hidrogen atât? De ce costă atât 1 km de autostradă?”

Vitalie Cojocari: Cât costă un kilometru de autostradă? Pe A7, la câmpie.

Citește și

Octavian Strunilă: despre manele și de ce nu apar filme în pandemie?

Cristian Ghinea: „Vorbim de un cost mediu între 8 şi 11 milioane de euro pe kilometru. Este o autostradă mai scumpă decât a fost până acum. Preţurile la materiale de construcţie au explodat, are fâşii forestiere. Vom avea 600 de hectare de perdea forestieră. O ai protejată iarna de vijelii. Va avea stații de încărcare pentru maşini electrice. Va fi la cel mai modern standard.”

Cristian Ghinea a vorbit și despre diferențele față de alte state membre, unele au reușit să convingă deja Bruxelles-ul că proiectele respectă standardele de mediu și alte criterii ale PNRR, așa că au primit primele tranșe.

Vitalie Cojocari: Există ţări care au primit bani şi noi nu. De ce ei au putut şi noi nu?

Cristian Ghinea: „Aşa cum au fost alte ţări care nu au primit, ca să fie clar. România este la mijloc. Nu este un concurs cine ia banii. Hai să nu transformăm un exerciţiu contabil într-un leşin politic naţional. Nu aveam proiecte pe ţeavă de 30 de miliarde de euro. Acum le-am creat în timp ce negociam. Este un plan de ţară care presupune reforme şi investiţii făcut în câteva luni.
Când vine Uniunea Europeană şi spune, vă dăm bani, să poţi să iei rapid. Nu suntem acolo. În administraţia românească nu faci ceva decât dacă îţi dă ordin expres ministrul, ministrul de finanţe şi îţi asigură şi rezerva bugetară. După care stai doi ani să pregăteşti proiectul.”

Cristian Ghinea susține însă că fondurile se pot opri brusc. România și-a asumat anumite ținte pe care trebuie să le atingă dacă vrea banii.

Cristian Ghinea: „Ştiţi de ce sunt optimist? Toate lunile acestea de muncă au însemnat şi o batere în cuie a unui calendar şi buget. Va fi greu de deturnat. Următorii 5 ani vom discuta despre ce am discutat zilele acestea cu Comisia. Vor fi câteva sute de legi trecute de Parlamentul României. Vor fi multe proiecte de autostrăzi, de şcoli, de păduri, de cloud guvernamental făcute, mereu cu sabia lui Damocles deasupra capului. Dacă nu îţi atingi ţinta negociată cu Comisia se blochează tot PNRR-ul.”

Vitalie Cojocari: Nu mai vine niciun ban?

Cristian Ghinea: „Nu mai vine, da. Nu poţi să treci. La fiecare 6 luni trebuie să trimiţi o cerere de plată la Comisie şi să spui, am făcut kilometrii aceştia, poţi să-i verifici. Am făcut aceste şcoli, am dat aceste legi. Dă-ne o nouă tranşă de bani. Există câte o frază la fiecare lege. În 2022 România trebuie să-şi rezolve problemele cu pensiile speciale.”

Vitalie Cojocari: Şi dacă nu scot pensiile speciale ce se întâmplă?

Cristian Ghinea: „Se blochează banii. Cineva trebuie să explice că am blocat banii de autostrăzi ca să nu blocăm pensiile speciale. Dar nu am pus nişte condiţii aberante la pensiile speciale, am spus să le aducem în linie cu contributivitatea. Nu spunem, lăsăm militarii fără pensii. Că am auzit chestia asta. Pensia medie a militarilor nu este mai mare decât pensia medie din sistem. Problema este la generalii cei care au ieşit la pensie cu salariile din ultimele şase luni şi au pensiile mai mari decât salariul preşedintelui României. Nu va fi simplu, dar dacă se va gripa, va fi clar cine este de vină.”

Uniunea Europeană ne-a permis să construim autostrăzi prin PNRR doar dacă acceptăm să taxăm sau să descurajăm importurile de mașini vechi.

Cristian Ghinea: „Au fost negocieri dure cu Comisia Europeană. Pe autostrăzi, pe gaze, pe turism. Dacă nu voiam să avem autostrăzi, gaze, turism, puteam să încheiem în iunie. Comisia a zis, vreţi să faceţi ţăcănarea voastră cu autostrăzile. Noi am spus, vrem autostrăzi, nu ne interesează că a fost gândit pentru altceva Regulamentul European. Aceasta este nevoia istorică a României. Ei au zis, ok. Au dat ochii peste cap. După câteva luni cât noi le-am zis că nu renunţăm. Atunci, hai să discutăm cum facem să rezolvăm nişte datorii istorice pe care România le are.
O să avem un sistem de descurajare a înregistrării maşinilor mai vechi de 15 ani. Suntem în mod real în pericol de a deveni groapa de maşini a Europei. Cu cât nemţii se mută la interzicerea diesel şi spre electric, cu atât mai mult milioane şi milioane de maşini din Germania vor ajunge în România. Vreţi ca în următorii 50 de ani, în loc să mergem spre maşini mai puţin poluante, să reciclăm vechiturile nemţilor. Fie cu taxare, dar nu s-a luat decizia asta. Fie cu îngreunarea înregistrării tehnice a maşinii vechi. În 2023 am pus în PNRR, trebuie să facem ceva cu maşinile vechi.”

În afară de autostrăzi, banii din PNRR vor fi investiți și în alte proiecte. Trenuri cu hidrogen și o rețea de alimentare cu gaze în amestec cu hidrogen.

Vitalie Cojocari: Vom avea trenuri cu hidrogen în România? 12 garnituri?

Cristian Ghinea: „Da, pe 150 de milioane de euro, dacă nu mă înşeală memoria. Vorbim de o linie care nu este electrificată. Vorbim de un proiect pilot. Dacă reuşim să-l facem viabil comercial, toate liniile neelectrificate din România, şi avem destule, care merg cu locomotive stil vechi, putem sa trecem, facem saltul direct peste electricitate, trecem la hidrogen. În Germania au asemenea trenuri. Prin PNRR aducem în România ultima tehnologie. Aducem la 78.000 de case din sudul Olteniei gaz cu hidrogen. 20% va fi minim hidrogen. 10% se poate face cu tehnologia actuală. 20 la sută se face doar prin tehnologie nouă. În Germania, în Olanda, abia se pilotează şi noi vom pilota împreună cu ei. În 2026 aceste localităţi vor fi alimentate cu gaz în amestec cu hidrogen în proporţie de 20%. Să fie pregătită pentru 100% cu hidrogen în 2030. Face parte din Revoluţia Verde.
Întreg proiectul este la 400 de milioane de euro. Proiectul înseamnă 1800 de kilometri de reţea de ţeavă. Nu este ţeavă obişnuită ca acum, este adaptată pentru transport de hidrogen. Este mai rezistentă pentru că hidrogenul este mai inflamabil.”

Clujul și Bucureștiul vor avea liniile de metrou săpate până în 2026, dar fără finisaje. De asemenea, se încearcă digitalizarea unor instituții publice din România și automatizarea unor procese.

Vitalie Cojocari: Înlocuim funcţionarii, bugetarii cu roboţi?

Cristian Ghinea: „Da, în cele 18 instituţii care vor intra în concurs.”

Vitalie Cojocari: În ce an?

Cristian Ghinea: „Apelul va fi lansat anul viitor, fiecare instituţie trebuie să spună cum va face, iar în 2023-2024 să fie în implementare.”

Articol recomandat de sport.ro

Decizia luată de Jordan Chiles după ce a pierdut medalia de bronz în fața Anei Bărbosu