„Nu mai am de ce să trăiesc. Era singurul meu copil”. Mărturii ale supravieţuitorilor tragediei din Macedonia de Nord
Rudele victimelor incendiului din Macedonia de Nord s-au adunat în faţa spitalelor şi a birourilor municipale din Kočani, cerând cu disperare autorităţilor mai multe informaţii, relatează The Guardian.
Dragi Stojanov, un localnic, a fost informat că fiul său Tomce, în vârstă de 21 de ani, se numără printre cele 59 de persoane care au murit în incendiu.
„Era singurul meu copil. Nu mai am de ce să trăiesc... 150 de familii au fost devastate”, a spus el. „Copii arşi de nerecunoscut. Sunt cadavre, doar cadavre în interiorul (clubului)”.
O femeie care se afla în clubul de noapte când a izbucnit incendiul, la primele ore ale dimineţii, a povestit cum a scăpat din haos.
„Focul a izbucnit brusc şi toată lumea a început să alerge spre ieşire”, a declarat supravieţuitoarea anonimă. „Erau corpuri carbonizate. Nu ştiu... toată lumea este stresată. Sora mea a dispărut, nu am reuşit să o găsim în spitale, aşa că acum aşteptăm aici, să aflăm dacă este aici.”
Directorul spitalului din Kočani a declarat anterior că personalul a întâmpinat dificultăţi în identificarea unor pacienţi din cauza lipsei cărţilor de identitate.
„Incendiul a început în jurul orei 0130 GMT, scânteile care erau pe scenă au aprins polistirenul de pe tavan. Am auzit o explozie şi acoperişul s-a prăbuşit”, a declarat presei locale un tânăr care se afla înăuntru pentru concert. „Ne-am grăbit cu toţii să ieşim, am alergat cu toţii spre o uşă care era atât pentru intrare, cât şi pentru ieşire”.
Preşedinta Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, a vizitat victimele la un spital din capitala Skopje şi a vorbit cu părinţii care aşteptau afară.
"Este groaznic... greu de crezut cum s-a întâmplat acest lucru”, a spus ea. „Trebuie să le dăm curaj acestor tineri să meargă mai departe".
Oficialii au declarat anterior că 155 de persoane rănite au fost duse la spitale din întreaga ţară, 18 dintre acestea fiind în stare critică. Unele dintre cazurile cele mai grave urmau să fie duse la spitale din alte ţări europene.
