Zelenski cere schimbări în sistemul de mobilizare: „Nu este vorba doar de numere”. Ce modificare vrea liderul de la Kiev
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut, vineri, schimbări în sistemul de mobilizare, în cadrul unei strategii de îmbunătăţire a situaţiei armatei după 21 de luni de război cu Rusia.
În mesajul său video zilnic, Zelenski a menţionat că la o reuniune a comandamentului armatei au fost discutate scenarii care să conducă la "rezultate concrete" pentru anul 2024 în condiţii de război. "În mod special, aceasta priveşte chestiunea mobilizării. Toată lumea în Ucraina înţelege că este nevoie de schimbări în acest domeniu", a indicat preşedintele, potrivit Agerpres, care citează Reuters.
"Nu este vorba doar de numere, de cine poate fi mobilizat. Este vorba despre un interval de timp pentru fiecare persoană care este acum în armată, pentru a putea fi demobilizată, şi pentru cei care se vor alătura armatei. Şi este vorba despre condiţii", a explicat Zelenski. "Au fost mai multe propuneri astăzi şi aştept soluţii cuprinzătoare", a adăugat el.
Ucraina, nevoie tot mai mare de arme noi
În perioada de început a invaziei ruse armata ucraineană a beneficiat de un aflux de voluntari dornici să lupte, dar pierderile de pe front au forţat autorităţile să recurgă tot mai mult la mobilizări.
Preşedintele Volodimir Zelenski i-a demis în august pe toţi comandanţii comisariatelor militare din ţară, într-un efort de a elimina un vast sistem corupt prin care bărbaţii încorporabili se sustrag mobilizării prin oferirea unor sume de bani.
În acest timp, peste 650.000 de bărbaţi ucraineni cu vârste între 18 şi 64 de ani sunt înregistraţi ca refugiaţi în cele 27 de state ale UE, plus Elveţia, Norvegia şi Liechtenstein, conform datelor Eurostat, deşi, conform legii marţiale adoptate odată cu lansarea invaziei ruse, bărbaţii apţi să servească în armată cu vârste între 18 şi 60 de ani au interdicţie de a părăsi teritoriul naţional.
La sfârşitul lunii octombrie, soţii şi alţi membri de familie ai soldaţilor ucraineni trimişi pe front în războiul cu Rusia au participat la manifestaţii la Kiev, Odesa şi în alte oraşe ale Ucrainei pentru a cere demobilizarea lor după 18 luni de serviciu în armată.
Comandantul-şef armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a avertizat la începutul lunii noiembrie că războiul cu Rusia a ajuns într-un impas, în stadiul unui conflict de uzură, şi Ucraina are nevoie de noi arme superioare tehnologic celor ruseşti şi de noi efective de soldaţi pentru a putea să avanseze. Zalujnîi a fost contrazis de Zelenski, care a pus rezultatele sub aşteptări ale contraofensivei ucrainene pe seama superiorităţii aeriene a Rusiei şi a cerut Occidentului sporirea ajutorului militar.
Această contraofensiva ucraineană declanşată în luna iunie în sud-est în provinciile Doneţk şi Zaporojie s-a blocat în ultimele săptămâni, fără vreun progres notabil şi fără speranţele unei străpungeri a puternicelor linii defensive ruseşti, în timp ce acum trupele ruse sunt cele care au revenit la acţiuni ofensive şi controlează în continuare circa 20% din teritoriul Ucrainei. După ce trupele ruse s-au retras în noiembrie anul trecut din partea de nord a provinciei sudice Herson, linia frontului nu s-a modificat aproape deloc, progresele fiecăreia dintre tabere fiind nesemnificative, înregistrând în schimb mari pierderi în oameni şi echipamente.
Ajutorul pentru Ucraina, blocat în SUA
Cele două tabere nu publică date despre pierderilor lor în război, în schimb le exagerează pe cele ale inamicului, cu rapoarte zilnice în care fiecare menţionează pierderi ale celeilalte care uneori depăşesc o mie de soldaţi ucişi. Kievul a susţinut săptămâna trecută că 321.800 de soldaţi ruşi au murit în război, fără a menţiona pierderile din propria tabără, considerate secret de stat în Ucraina până la sfârşitul războiului. Într-o postare pe Telegram, fostul consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Oleksii Arestovici, a susţinut săptămâna aceasta că aproximativ 200.000 de soldaţi ucraineni au murit în acest război.
În acest timp, secretarul american de stat Antony Blinken a negat săptămâna aceasta că ar exista vreo "oboseală" în rândul aliaţilor cu privire la susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia. "Trebuie să continuăm şi vom continua să susţinem Ucraina", a indicat şeful diplomaţiei americane, la finalul reuniunii ministeriale a NATO desfăşurate miercuri la Bruxelles.
Blinken a asigurat că în cele din urmă va fi găsită o soluţie la Washington, unde un ajutor pentru Ucraina este blocat în Congresul american din cauza reticenţelor unor aleşi republicani, în timp ce şi statele europene ezită în suplimentarea acestui ajutor. Secretarul american de stat s-a declarat încrezător că "în săptămânile următoare" va fi deblocat ajutorul pentru Ucraina în Congresul american, căruia preşedintele Joe Biden i-a cerut să aprobe pentru Kiev o finanţare suplimentară de 61,4 miliarde de dolari. SUA au oferit până în prezent Ucrainei de când a început războiul un ajutor militar şi financiar de 77 de miliarde de dolari, faţă de cele 110 miliarde de dolari oferite de ţările europene.
