„Bibi” Netanyahu, în vizită în Ungaria. Ajutat de Viktor Orban, premierul israelian sfidează mandatul de arestare emis de CPI

62531754

Premierul israelian Benjamin Netanyahu începe joi o vizită de patru zile în Ungaria, ignorând mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru crime de război în Fâșia Gaza.

În calitate de membru fondator al CPI, Ungaria este teoretic obligată să aresteze şi să predea orice persoană care face obiectul unui mandat emis de Curte, însă prim-ministrul ungar Viktor Orban a arătat clar, atunci când a lansat invitaţia, că Ungaria nu va respecta hotărârea.

Netanyahu, care se luptă cu o furtună politică în ţara sa din cauza unei investigaţii privind suspiciuni de legături dubioase între Qatar şi trei dintre asistenţii săi, urmează să se întâlnească cu Orban şi apoi să ţină o conferinţă de presă în jurul orei 10.00 GMT (13:00, ora României).

Netanyahu a respins acuzaţiile referitoare la colaboratorii săi ca fiind „ştiri false”. Un oficial din Qatar a respins, de asemenea, acuzaţiile ca făcând parte dintr-o „campanie de defăimare” împotriva Qatarului, care este suspectat de mituirea inclusiv a unor europarlamentari.

La Budapesta, muncitorii construiau miercuri o scenă la Castelul Buda, unde joi dimineaţă Viktor Orban urmează să îl întâmpine pe Netanyahu într-o ceremonie cu onoruri militare, iar forţele de securitate puteau fi văzute în apropierea hotelului central din Budapesta unde Netanyahu va fi cazat.

Vizita va fi doar a doua pe care o face în străinătate premierul israelian de când Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare atât pentru el, cât şi pentru fostul ministru al Apărării Yoav Gallant, în noiembrie anul trecut, dar detaliile programului său au fost limitate, în afară de o vizită planificată la un memorial al Holocaustului, potrivit News.ro.

Netanyahu, la a doua ieșire din țară de la emiterea mandatului CPI

Netanyahu a mai fost în vizită doar la Washington, în februarie, pentru a se întâlni cu aliatul său apropiat, preşedintele american Donald Trump. Nici Israelul, nici Statele Unite nu sunt membre ale CPI, Washingtonul susţinând că CPI ar putea fi utilizată pentru urmăriri penale motivate politic.

Orban l-a invitat pe Netanyahu în vizită la o zi după ce CPI a emis mandatul de arestare pentru acuzaţii de crime de război în Gaza. Campania israeliană de răspuns la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 a ucis peste 50.000 de palestinieni şi a devastat Fâşia Gaza, declanşând proteste în întreaga lume şi determinând Africa de Sud să lanseze o acţiune legală separată la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), un organism diferit de CPI, acuzând Israelul de genocid.

Israelul a respins toate acuzaţiile, despre care spune că sunt motivate politic şi alimentate de antisemitism. Curtea Penală Internaţională şi-a pierdut orice legitimitate prin emiterea mandatelor împotriva unui lider ales democratic al unei ţări care îşi exercită dreptul la autoapărare, a transmis Israelul.

Orban s-a alăturat condamnării Curţii de către Israel, descriind decizia acesteia de a emite mandatele drept „obraznică, cinică şi complet inacceptabilă”.

Ca răspuns, CPI a reamintit într-un comunicat că statele membre au obligaţia legală de a pune în aplicare hotărârile Curţii, adăugând că nu este de competenţa statelor să stabilească temeinicia deciziilor sale juridice.

Atunci când a emis mandatele de arestare pe numele lui Netanyahu şi Gallant, CPI a emis, de asemenea, un mandat de arestare şi pentru comandantul militar al Hamas, Mohammed Deif, a cărui moarte a fost confirmată după emiterea mandatului.

Iniţial, procurorii au solicitat, de asemenea, arestarea liderului Hamas Ismail Haniyeh şi a liderului grupării din Gaza, Yahya Sinwar, care, împreună cu Deif, au pus la cale atacul din 7 octombrie asupra Israelului în 2023. Ambii au fost ucişi de Israel înainte ca cererea să fie aprobată.

Vizita lui Netanyahu are loc în timp ce Israelul şi-a extins operaţiunea militară în Gaza, anunţându-şi intenţia de a cuceri părţi ale enclavei pentru a le include într-o zonă de securitate şi de a evacua un număr mare de palestinieni, cu scopul de a face presiuni asupra Hamas pentru a-i preda cei 59 de ostatici aflaţi încă în Gaza.

Articol recomandat de sport.ro
Amenda primită de Sabalenka după ce a înjurat cameramanul în direct, în timpul finalei US Open 2026
Amenda primită de Sabalenka după ce a înjurat cameramanul în direct, în timpul finalei US Open 2026
Citește și...
„O confruntare militară va fi aproape inevitabilă, în acest caz”. Avertisment în Parlamentul Franței

Dacă negocierile privind programul nuclear iranian vor eşua, „o confruntare militară” va fi „aproape inevitabilă”, a estimat ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, într-o audiere în faţa Adunării Naţionale, camera legislativă inferioară.

POLITICO: Donald Trump și-a anunțat cercul de apropiați că Elon Musk va pleca în curând de la Casa Albă

Donald Trump le-a transmis apropiaților săi, inclusiv membrilor cabinetului, că Elon Musk se va retrage în curând din rolul său de partener de guvernare și influență politică la Washington.

Aliații NATO promit un sprijin militar uriaș pentru Ucraina în primul trimestru. Rutte: „Angajamentul lor este absolut clar”

Ţările aliate au promis deja în primele trei luni ale acestui an sprijin militar în valoare de peste 20 de miliarde de euro pentru Ucraina şi vor susţine în continuare Kievul, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles.

Recomandări
Protestul de amploare al fermierilor din Piața Victoriei a degenerat. Îmbrânceli între protestatari și jandarmi

Fermierii protestează marți în fața Guvernului, fiind așteptați agricultori din toate sectoarele, de la apicultură și cultura mare până la creșterea ovinelor.

MApN: Drone detectate în apropierea graniţei cu România. Două avioane F-16 au fost trimise să monitorizeze zona

Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naţionale a detectat marţi dimineaţă mai multe ţinte aeriene în Ucraina, în apropierea graniţei cu România, a informat Ministerul Apărării Naţionale.

Dunărea a ajuns la un nivel critic, dar lucrările au fost reduse. De ce a fost retrasă draga principală de la Cernavodă

Deşi în luna septembrie nivelul Dunării a scăzut sub cel din luna precedentă, cel mai important utilaj de dragare nu a mai fost folosit la operaţiunile care ar trebui să asigure necesarul de apă pentru centrala nucleară de la Cernavodă.