Vladimir Putin, nou avertisment legat de scutul antirachetă. Reacția NATO

61973533
Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat, miercuri, că Rusia va reacționa la apariția elementelor sistemului de apărare antirachetă al Statelor Unite în apropierea granițelor sale.

Liderul de la Kremlin a făcut declarațiile miercuri, într-o conferință de presă comună cu omologul său finlandez Sauli Niinisto, în finalul întâlnirii lor la Soci, celebră staţiune de pe coasta rusă a Mării Negre, informează TASS, citat de Agerpres.

Nu este pentru prima oară când preşedintele rus avertizează că Moscova va lua măsuri de contracarare a elementelor scutului antirachetă american în Europa de Est.

La o întrebare adresată de o jurnalistă finlandeză, liderul rus a răspuns că infrastructura militară a Alianţei Nord-Atlantice înaintează în prezent în direcţia frontierelor Federaţiei Ruse, iar NATO îşi sporeşte numărul de echipamente, pe cel al efectivelor şi îşi multiplică aplicaţiile în apropierea graniţelor ruse.

„Evident, trebuie să vedem ce se întâmplă acolo, să ne consolidăm infrastructura. Noi trebuie să reacţionăm la faptul că elemente ale sistemului de apărare antirachetă al SUA apar la graniţele noastre, în imediata vecinătate”, a afirmat preşedintele rus, adăugând că elementele scutului antirachetă american ar putea fi utilizate inclusiv pentru lansarea rachetelor cu rază medie de acţiune.

În acelaşi timp, Moscova se aşteaptă ca Alianţa Nord-Atlantică să îşi reconsidere refuzul de a discuta cu Rusia măsuri de reducere a tensiunilor în domeniul zborurilor aviaţiei militare.

Putin a menţionat că Rusia salută propunerea preşedintelui Finlandei „pentru reducerea oricăror tensiuni în regiune, inclusiv în ceea ce priveşte zborurile aviaţiei militare”. El a evocat faptul că Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile (ICAO) „a elaborat anumite reguli, dar ele nu se aplică aviaţiei militare, având doar un caracter de recomandare”.

„Suntem gata să discutăm aceasta cu partenerii noştri din NATO, dar ei refuză. Cred că nu este o poziţie constructivă. Sperăm că ea va fi reconsiderată”, a mai spus Vladimir Putin, adăugând că Rusia sprijină propunerea Finlandei de a îmbunătăţi nivelul de siguranţă a zborurilor în regiunea Mării Baltice.

Totodată, canalul media oficial al Rusiei - Sputnik în limba română - a difuzat miercuri un comentariu în care susţine că noile avioane ruse de vânătoare MiG-31K, dotate cu rachete „Kinjal", ar putea distruge în două minute elementele scutului antirachetă american de la Deveselu. Sistemul de rachete „Kinjal" este inclus deja în misiuni de patrulare în Crimeea, fiind capabil să lovească în două minute cu rachete de înaltă precizie zona în care se află sistemul de apărare antirachetă din România, susţine un expert rus, citat de Sputnik. Potrivit acestuia, 10 avioane de vânătoare MiG-31K, dotate cu rachete „Kinjal", au intrat în serviciu în Districtul militar Sud în primăvara acestui an. Anterior, în Crimeea au fost instalate sisteme de apărare antiaeriană S-400 şi S-300, precum şi sisteme de rachete antinavale.

Reacția NATO

NATO a respins miercuri sugestia preşedintelui rus Vladimir Putin conform căreia forţele Alianţei Nord-Atlantice din estul Europei reprezintă o ameninţare pentru Rusia, spunând că ele nu se compară cu desfăşurările de trupe ale Moscovei.

"Acţiunile NATO sunt defensive, proporţionate şi pe deplin în linie cu angajamentele noastre internaţionale", a precizat, într-un email către Reuters, purtătoarea de cuvânt a Alianţei Nord-Atlantice, Oana Lungescu.

"NATO a desfăşurat 4.000 de militari în flancul estic al Alianţei, pentru a descuraja orice posibilă agresiune. Aceste trupe nu se pot compara cu diviziile desfăşurate de Rusia. Spre comparaţie, Rusia are trupe în Ucraina, Georgia şi R. Moldova, împotriva voinţei guvernelor acestora", a mai spus purtătoarea de cuvânt.

Oana Lungescu a contrazis de asemenea afirmaţia lui Putin conform căreia NATO refuză să discute cu Rusia regulile pentru zborurile militare, spunând că aviaţia este un subiect în diferite forumuri militare comune.

"În ceea ce priveşte aviaţia, am discutat despre siguranţa aeriană în Marea Baltică în cadrul Consiliului NATO-Rusia", a mai spus ea.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Clara, îndrăgostită de iubitul de 85 de ani: ”Are un spirit tânăr”
Clara, îndrăgostită de iubitul de 85 de ani: ”Are un spirit tânăr”
Citește și...
Răzbunare rară în regiunea Golfului. Bahrainul și Kuweitul au atacat în „secret” Iranul

Bahrainul și Kuweitul au trimis în secret avioane de luptă pentru a ataca ținte militare din Iran, la începutul acestei luni, în prima lor ripostă directă împotriva Teheranului, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal (WSJ).

De ce importă China cantități uriașe de aur. „Au fost un motor important al cererii ridicate”

Importurile de aur ale Chinei au ajuns în iunie la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, subliniind cererea rezilientă pe cea mai mare piaţă globală a metalelor preţioase, după declinul recent al cotaţiilor, transmite Bloomberg.

Procurorul Curții Penale Internaționale Karim Khan a fost demis de statele membre

Adunarea statelor membre ale Curţii Penale Internaţionale (CPI) l-a demis vineri pe procurorul acestei instanţe, Karim Khan, afirmă surse diplomatice ale agenţiilor AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

Recomandări
ANIMAȚIE. Traseul dronei militare doborâte, în premieră, de un F-16 în România. Cum a ajuns la 90 de kilometri de București

O dronă de luptă a fost doborâtă, vineri, de un avion românesc de vânătoare F-16 la nici 90 de kilometri de centrul Bucureștiului. 

Prima reacție a NATO după ce România a doborât o dronă în Buzău. „Alianța e capabilă și pregătită să reacționeze”

NATO a reacționat, vineri, după ce România a doborât o dronă în Buzău și menționează că alianța „e pregătită și capabilă să reactioneze la orice potențiale amenințări aeriene”.

Negocieri încheiate cu un boicot. Votul pe legea salarizării ar putea fi amânat pentru august

Noua lege a salarizării este în pericol să nu fie votată în Parlament săptămâna viitoare, așa cum și-ar fi dorit Guvernul. Sindicatele din Sănătate și Educație nu s-au mai așezat la masa negocierilor, iar PSD anunță că nu o susține în forma acutuală.