Ursula von der Leyen va demisiona, indiferent de rezultatul votului din PE

62059273
Getty

Ursula von der Leyen a anunţat luni că miercuri va demisiona din funcţia de ministru german al apărării, indiferent de rezultatul votului din Parlamentul European privind numirea ei în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

''Mâine voi cere votul de încredere al Parlamentului European. Indiferent de rezultat, voi demisiona miercuri din postul de ministru al apărării, pentru a servi Europa cu toată forţa mea'', a scris Ursula von der Leyen pe Twitter.

Într-o primă reacţie după acest anunţ, cancelarul Angela Merkel a declarat că ''respectă'' această decizie. ''Este clar că Ursula von der Leyen a decis asupra unei noi etape din viaţa sa'', a adăugat şefa guvernului de la Berlin.

Propunerea liderilor europeni ca Ursula von der Leyen, membră a Partidului Popular European (PPE), să fie preşedinte al Comisiei Europene a venit ca soluţie de compromis după ce niciunul dintre ''capii de listă'' ai marilor familii politice europene nu au obţinut un sprijin suficient în Consiliul European. Dar această propunere a provocat tensiuni în interiorul marii coaliţii guvernamentale de la Berlin formată din creştin-democraţi şi social-democraţi.

La rândul lor, socialiştii europeni, la fel ca şi liberal-centriştii noului grup ''Renew Europe'', nemulţumiţi de respingerea sistemului ''capilor de listă'' în desemnarea preşedintelui Comisiei Europene, s-au arătat rezervaţi faţă de Ursula von der Leyen şi au condiţionat un vot favorabil în Parlamentul European pentru numirea ei la şefia executivului comunitar de acceptarea unei serii de solicitări privind politicile europene.

Ursula von der Leyen le-a răspuns luni deputaţilor europeni socialişti şi liberal-centrişti prin scrisori în care promite că, dacă o vor valida în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, ea va propune salarii minime garantate pentru toţi lucrătorii europeni, o schemă de asistenţă pentru şomaj, reformarea politicii de azil pentru migranţi în sensul împărţirii poverii între statele UE, revizuirea modului în care este monitorizată respectarea statului de drept în ţările UE, precum şi susţinerea reducerii emisiilor de carbon cu 55% până în anul 2030.

De asemenea, Ursula von der Leyen s-a pronunţat pentru a se acorda Parlamentului European dreptul de iniţiativă legislativă, iar deciziile de politică externă ale UE să nu mai fie luate în unanimitate, ci doar prin majoritate calificată.

Articol recomandat de sport.ro
Cecul de la US Open rotunjește averea Soranei Cîrstea: câte milioane a adunat doar din tenis
Cecul de la US Open rotunjește averea Soranei Cîrstea: câte milioane a adunat doar din tenis
Citește și...
Trombă marină spectaculoasă, filmată în Corsica. VIDEO

O tornadă spectaculoasă s-a format în Marea Mediterană, în largul insulei Corsica.

Noi tensiuni China-Canada. Motivul pentru care chinezii au arestat un student canadian

Ministerul de Externe chinez a anunţat că autorităţile au reţinut un al treilea canadian, pe fondul relaţiilor tensionate între cele două ţări de la arestarea de către Canada a directoarei financiare a gigantului Huawei.

Enigma dispariției unei adolescente se adâncește după deschiderea a 2 morminte la Vatican

Decizia Vaticanului de a permite deschiderea mormintelor a două prinţese care au murit în secolul al XIX-lea ar putea conduce la relansarea anchetei privind dispariția misterioasă a unei adolescente, în urmă cu 36 de ani, la Roma.

Recomandări
Graficul folosit de Bolojan ca argument că „măsurile au funcționat”. Pentru ce le mulțumește românilor

„Am schimbat direcția anul trecut, iar măsurile luate până acum au funcționat. Deficitul a scăzut și anul acesta (graficul 1). În primele 7 luni din 2026 este mai mic cu 37% față de perioada similară din 2025”, a scris pe Facebook Ilie Bolojan.

Variantele de premier discutate, potrivit partidelor. Nicușor Dan se pregătește să anunțe consultări oficiale

Președintele Nicușor Dan se pregătește să anunțe consultări oficiale cu partidele înainte de a face o nouă desemnare pentru funcția de premier.

China injectează o sumă colosală în bănci pentru a stimula „economia reală”. Cea mai mică creștere economică din 1991

China injectează 54 de miliarde de dolari în mai multe bănci și companii de asigurări de stat pentru a stimula ”economia reală”, în contextul tensiunilor cu Occidentul, impactul crizei din Golf și îmbătrânirea populației.