Unde sunt armele de ultimă generație cu care se laudă Putin și de ce nu sunt folosite în Ucraina? Posibile explicații

În schimb, forțele ruse au recurs, până acum, mai ales la armament din epoca sovietică și la rachete neghidate, fără precizie.

Miliarde de dolari s-au scurs în programul de înzestrare a armatei ruse, în ultimii zece ani, scrie The Economist. Între 2009 și 2020, forțele aeriene ruse au fost dotate cu 440 de avioane și cîteva mii de drone. Când a început războiul, toată lumea se aștepta să le vadă în acțiune. Experții în apărare spun că astfel, rușii ar fi distrus imediat apărarea ucraineană și ar fi folosit superioritatea aeriană astfel obținută, pentru a face ce vrea, pe cerul Ucrainei.

Și totuși, rușii nu dețin nici acum controlul deplin în aer, și nu își folosesc toate capacitățile. “Avioanele de vânătoare ruse au avut incursiuni limitate în spațiul aerian ucrainean, singure sau în formație, au zburat mereu la altitudini mici, mai ales noaptea”, spune Justin Bronk, de la Royal United Services Institute, un grup de analiză din Londra.

Potrivit Military Watch, Rusia nu este pregătită să trimită în luptă avioanele sale de ultimă generație, din cauza lipsei de pregătire operațională. La fel ca aparatele F35 ale americanilor, Suhoi 57 nu e capabil de lupte de medie intensitate, chiar dacă e operațional din punct de vedere tehnic. Suhoi 57 pare să aibă mai puține deficiențe decât F35, și ar putea fi gata de luptă mult mai devreme, dar tot nu ar fi pregătit pentru asta în următorii trei ani.

Citește și

Ambasada SUA la Kiev: Forțele ruse au ucis 10 ucraineni care stăteau la coadă la pâine

Când au început ostilitățile, Rusia a trimis o ploaie de rachete de croazieră și balistice peste bazele aeriene ale Ucrainei, în încercarea de a distruge sistemele sale de apărare anti-aeriană. Acest efort a eșuat, însă, pentru că ucrainenii își dispersaseră în mod inteligent sistemele anti-aeriene pe teritoriul țării, făcându-le mai greu de depistat.

Oficiali militari americani spun că, din acest motiv, apărarea ucraineană este încă funcțională și eficace. Avioanele ruse sunt foarte expuse la sistemele sol-aer BUK ale ucrainenilor, ceea ce explică de ce piloții ruși zboară la mică altitudine.

Asta rezolvă o problemă, dar creează alta. La joasă altitudine, avioanele sunt ținte sigure pentru rachetele Stinger ale ucrainenilor.

Spre deosebire de intervenția din Georgia, din 2008, aviația rusă are acum bombe ghidate, de precizie, cu care poate lovi țintele folosind navigația prin satelit. Și totuși, în Ucraina folosește mai ales bombele de generație veche.

O posibilă explicație ar fi că stocul de arme de înaltă precizie pe care se bazează Rusia este din ce în ce mai mic. Sau, spun alți experți, e posibil ca Rusia să facă ‘economie” de arme de ultimă generație, fie pentru a le folosi mai târziu în “operațiunea specială”, fie pentru că se pregătește pentru un război mult mai mare.

Oricum ar sta lucrurile, folosirea bombelor fără ghidare creează o dilemă: dacă piloții zboară prea jos, ca să vadă țintele, riscă să fie doborâți, iar dacă le lansează de la altitudine mare, pot să rateze țintele. Rezultatul e că rușii au pierdut, până acum, un număr mare de avioane.

Rob Lee, de la King’s College din Londra, e de părere că eșecul Rusiei de a îngenunchea apărarea antiaeriană ucraineană devine un obstacol serios, care va fi privit ca una dintre “erorile cheie” din acest război. Asta înseamnă că aviația rusă nu poate “patrula” în siguranță pe cerul Ucrainei, și că avioanele sale de atac nu sunt în stare să asigure suportul aerian pentru trupele de la sol. Consecința e că nici aparatele de recunoaștere nu pot să-și facă treaba, reducând astfel și fluxul de informații de pe front.

Experții citați de The Economist spun că și NATO are ceva de învățat din acest eșec. Kremlinul a pornit războiul fără o planificare temeinică, sau, în egală măsură, e posibil să fie vorba de incompetență și lipsă de experiență. Piloții ruși au mai puține ore de zbor la activ, raporat la cei ai NATO, și nu au acces la suficiente simulatoare și facilități de antrenament. Săptămânile care vin vor lămuri dacă așa stau lucrurile, conchide The Economist.
 

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale