Țara care ar putea găzdui avioanele F-35 ale NATO cu capacitate nucleară. „Ar însemna un pericol pentru Rusia”
Estonia este dispusă să găzduiască avioane de luptă ale NATO capabile să transporte arme nucleare, a declarat vineri ministrul eston al apărării, Hannu Pevkur, intenţie faţă de care Rusia a reacţionat afirmând că o consideră o ameninţare directă.
Într-o declaraţie la postul public de televiziune eston ERR, ministrul apărării a abordat planurile Regatului Unit de a cumpăra avioane F-35A cu capacitate nucleară ce ar putea fi staţionate de asemenea în Estonia, şi a declarat că ţara sa este pregătită să găzduiască astfel de avioane.
„Avioane F-35 au mai fost în Estonia şi vor reveni în curând în rotaţie. Suntem dispuşi să continuăm să găzduim aliaţi pe teritoriul nostru, inclusiv pe cei care folosesc acest tip platforme", a spus ministrul Hannu Pevkur, referindu-se la avioanele care pot fi echipate cu arme nucleare.
Aviaţia militară a Regatului Unit are deja în dotare avioane F-35, iar avioane de acest tip au efectuat mai multe rotaţii la baza aeriană Amari din Estonia, în cadrul misiunii NATO de poliţie aeriană în cele trei state baltice foste republici sovietice, Lituania, Letonia şi Estonia, care nu dispun de forţe aeriene proprii.
La summitul NATO desfăşurat săptămâna aceasta, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit va achiziţiona cel puţin 12 avioane de vânătoare F-35A noi, fabricate în SUA, capabile să transporte bombe nucleare "dacă va fi necesar".
Staţionarea unor astfel de avioane ale NATO în Estonia va fi considerată de Rusia o ameninţare directă la adresa securităţii sale, a reacţionat după declaraţia ministrului eston purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Desigur, aceasta ar însemna un pericol imediat pentru Rusia”, a răspuns Peskov unei întrebări din partea presei. Dar declaraţia ministrului eston al apărării este doar una din numeroasele "idei absurde" exprimate de politicienii din statele baltice, a adăugat el.
Cele trei foste republici sovietice în prezent membre ale UE şi NATO au minorităţi rusofone numeroase şi care adesea sunt în dezacord cu guvernele acestor ţări ce s-au remarcat printre susţinătoarele cele mai active ale Ucrainei în războiul cu Rusia.
Fosta şefă a guvernului eston, liberala Kaja Kallas, în prezent şefă a diplomaţiei UE, se află pe o listă a autorităţilor ruse cu persoane date în urmărire, după ce ea a susţinut măsuri radicale împotriva Rusiei, inclusiv distrugerea unor statui.
