Roberta Metsola: Aderarea României şi a Bulgariei la Schengen a fost un pas mult aşteptat către o Uniune prosperă şi sigură

Roberta Metsola
Profimedia

Aderarea Bulgariei şi a României la familia Schengen a fost un pas mult aşteptat către o Uniune mai prosperă, mai unită şi mai sigură, a declarat luni preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în plenul PE, la Strasbourg.

''În această sâmbătă, pe 14 iunie, am marcat 40 de ani de la semnarea acordului prin care s-a înfiinţat Spaţiul Schengen - o realizare definitorie pentru unitatea, cooperarea şi libertatea europene. Ceea ce a început în 1985 cu numai cinci ţări a devenit cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume, făcând mai uşoară viaţa a peste 400 de milioane de oameni din Uniunea Europeană, ca şi din Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia'', a spus Metsola în intervenţia sa.

Potrivit preşedintei legislativului UE, Spaţiul Schengen permite ca 3,5 milioane să treacă în fiecare zi graniţele în mod liber şi stimulează economia europeană prin faptul că facilitează comerţul între ţări, contribuind la funcţionarea mai bună a pieţei unice europene.

''De asemenea, Schengen ne ajută să fim în siguranţă, prin cooperare mai strânsă între autorităţile de poliţie, vamale şi de frontieră pentru a ne proteja graniţele şi a combate infracţionalitatea. Peste tot în lume, spaţiul Schengen Area este privit cu admiraţie, ca exemplu clar şi tangibil a ceea ce se poate realiza prin cooperare europeană”, a afirmat preşedinta PE.

Metsola: Schengen are nevoie de angajament constant

În acelaşi timp, a spus Roberta Metsola, consolidarea Schengen are nevoie de angajament şi eforturi constante din partea tuturor europenilor şi în această privinţă Parlamentul European va coopera cu statele membre şi cu celelalte instituţii UE pentru a moderniza şi a întări Schengen.

Citește și
oamei strada sua
Administrația Trump extinde interdicția de călătorie pentru cetățenii din peste 30 de țări

Din partea grupului Partidului Popular European (PPE), Tomas Tobe a apreciat că Schengen constituie una dintre cele mai mari reuşite ale UE, care a adus ''libertate, prosperitate şi oportunităţi pentru milioane de oameni''. El a atras însă atenţia asupra provocării actuale reprezentate de migraţie şi securitatea frontierelor.

Eurodeputata Birgit Sippel (S&D) s-a referit la reintroducerea temporară a controalelor la frontieră de către unele ţări membre, spunând că în acest fel ''problemele nu se soluţionează, ci ele doar sunt ascunse''.

Critici privind aplicarea arbitrară a regulilor Schengen

Fabrice Leggeri (grupul Patrioţi pentru Europa) şi Nicola Procaccini (grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni) au criticat aplicarea arbitrară a prevederilor Schengen de către unele ţări, în timp ce Malik Azmani (Renew) a insistat că ''răspunsul nu este să ne ascundem în spatele zidurilor, ci să creştem cooperarea între noi, dar şi pe cea cu statele terţe''.

În intervenţia sa, Terry Reintke, reprezentantă a Verzilor, a criticat guvernul german condus de cancelarul Friedrich Merz pentru măsura de introducere a controalelor frontaliere, subliniind că Schengen a fost şi trebuie să rămână ''o promisiune de libertate''.

Pentru Pernando Barrena Arza (grupul Stângii), crearea spaţiului european de liberă circulaţie Schengen a fost una dintre realizările cele mai tangibile ale UE.

În opinia lui Rene Aust (Europa Naţiunilor Suverane), 40 de ani de Schengen înseamnă o întoarcere la normalitate. ''Este extrem de important să fie evitate abuzurile din interior şi să existe apărare faţă de abuzurile din exterior'', a spus el.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
Citește și...
Administrația Trump extinde interdicția de călătorie pentru cetățenii din peste 30 de țări
Administrația Trump extinde interdicția de călătorie pentru cetățenii din peste 30 de țări

Administrația Trump va extinde interdicția de călătorie pentru cetățenii din peste 30 de țări, a anunțat secretarul pentru securitate internă Kristi Noem, după atacul comis de un cetățean afgan asupra a doi membri ai Gărzii Naționale.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică: Scutul protector al centralei nucleare de la Cernobîl a fost deteriorat
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică: Scutul protector al centralei nucleare de la Cernobîl a fost deteriorat

Scutul de protecție al centralei nucleare de la Cernobîl nu își mai poate asigura funcția de siguranță după avariile provocate de un atac cu drone atribuit Rusiei, avertizează AIEA.

Kaja Kallas, despre strategia de securitate a SUA: Washingtonul rămâne cel mai mare aliat al Europei
Kaja Kallas, despre strategia de securitate a SUA: Washingtonul rămâne cel mai mare aliat al Europei

Statele Unite ale Americii rămân "cel mai mare aliat" al Uniunii Europene, a afirmat sâmbătă şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, după publicarea noii strategii de securitate a SUA.

Recomandări
Responsabili americani transmit Europei: Fără întărirea apărării până în 2027, SUA pot renunța la unele mecanisme NATO
Responsabili americani transmit Europei: Fără întărirea apărării până în 2027, SUA pot renunța la unele mecanisme NATO

Responsabilii americani i-au avertizat pe omologii europeni că, dacă nu-și consolidează până în 2027 capacitățile defensive, Statele Unite își vor sista participarea la anumite mecanisme de apărare ale NATO.

Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei
Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei

Energie termică gratis, fluidizarea traficului rutier sau locuințe pentru tineri. ȘtirileProTv.ro vă prezintă cele mai importante promisiuni electorale ale candidaților la alegerile pentru Primăria Capitalei, care sunt organizate în 7 decembrie 2025.

Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă
Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă

Criza apei din Prahova și Dâmbovița se îndreaptă spre o posibilă soluționare. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că vineri seară alimentarea cu apă va fi reluată treptat, dar a avertizat că apa nu va fi deocamdată potabilă.