Reuters: Trump vrea să oprească războiul din Ucraina. Ce provocări îl aşteaptă şi cum ar putea arăta un posibil acord de pace
Președintele american, Donald Trump, a anunţat că va discuta luni cu preşedinţii Rusiei şi Ucrainei în încercarea de a pune capăt ”băii de sânge” din Ucraina.
Ucraina insistă asupra unor garanţii de securitate ferme din partea marilor puteri, în special a Statelor Unite, în contextul în care invazia rusă din 2022 a fost precedată de anexarea Crimeei în 2014.
Un proiect de acord analizat de Reuters include o posibilă garanţie de tip Articol 5 din Tratatul NATO, însă fără ca Ucraina să devină membru oficial. O variantă mai veche, din 2022, prevedea neutralitatea permanentă a Ucrainei în schimbul garanţiilor de securitate oferite de cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU şi alte state.
Moscova a reiterat această cerere la întâlnirea de la Istanbul din 16 mai, însă Kievul consideră neutralitatea o linie roşie inacceptabilă.
Disputa privind aderarea la NATO
Rusia susţine că dorinţa Ucrainei de a adera la NATO a fost una dintre cauzele războiului şi cere o Ucraină neutră, fără baze străine. Ucraina a respins această cerere şi afirmă că dreptul de a-şi alege alianţele nu poate fi dictat de Moscova. Constituţia ucraineană a fost modificată în 2019 pentru a consfinţi obiectivul aderării la NATO şi Uniunea Europeană.
Trimisul lui Trump, generalul Keith Kellogg, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO nu este o opţiune viabilă, iar Trump a afirmat că sprijinul SUA pentru această aderare a contribuit la declanşarea conflictului.
Teritoriile ocupate rămân un alt punct de blocaj major. Rusia controlează în prezent aproape o cincime din teritoriul ucrainean şi consideră aceste regiuni parte a Federaţiei Ruse. Vladimir Putin a declarat că Ucraina trebuie să se retragă complet din regiunile Luhansk, Doneţk, Zaporijjea şi Herson, chiar şi din zonele pe care le controlează în prezent.
Potrivit unor surse citate de presa rusă, negociatorii Kremlinului au cerut, de asemenea, ca Ucraina să renunţe definitiv la pretenţiile asupra acestor regiuni, inclusiv asupra Crimeei.
Propunerile echipei Trump privind un acord de pace
Un proiect de pace discutat de echipa lui Trump ar include recunoaşterea oficială a anexării Crimeei de către Rusia, recunoaşterea de facto a controlului rusesc asupra părţii din estul şi sudul Ucrainei, restituirea unor teritorii din regiunea Harkiv către Kiev şi plasarea centralei nucleare de la Zaporijjea sub administraţie americană.
Ucraina a respins orice formă de recunoaştere legală a ocupaţiei ruse, dar a lăsat deschisă posibilitatea unor discuţii despre teritorii după o încetare a focului.
Obţinerea unui armistiţiu este în sine o provocare. Ucraina şi aliaţii săi occidentali cer un acord de încetare a focului înainte de negocieri, în timp ce Rusia insistă că un armistiţiu va deveni posibil doar după clarificarea mecanismelor de verificare. Trump a sugerat că o astfel de încetare a focului ar fi posibilă, în ciuda faptului că Kremlinul respinge ideea.
Rusia doreşte ridicarea sancţiunilor impuse de Occident, dar este sceptică că acest lucru se va întâmpla curând. De cealaltă parte, Ucraina cere menţinerea sancţiunilor.
Administraţia SUA analizează modalităţi prin care ar putea relaxa anumite sancţiuni din sectorul energetic, în cazul unui acord de pace.
Diplomaţi occidentali speculează că Washingtonul, Moscova şi Arabia Saudită ar putea încerca o înţelegere mai amplă care să includă şi scăderea preţurilor la petrol.
Reconstrucția Ucrainei, în centrul disputelor
Reconstrucţia Ucrainei ar putea costa sute de miliarde de dolari, iar liderii europeni doresc să folosească activele ruseşti îngheţate în acest scop. Moscova se opune ferm şi a transmis că orice acord de pace ar trebui să excludă cererile de despăgubiri de război din partea ambelor părţi.
Un alt punct discutat la negocierile de la Istanbul a fost situaţia vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina. Rusia a cerut implementarea standardelor europene privind protecţia minorităţilor şi eliminarea a ceea ce numeşte ”propagandă naţionalistă” în Ucraina.
Kievul neagă acuzaţiile de persecuţie a rusofonilor şi acuză Moscova că foloseşte aceste pretexte pentru a justifica invazia.
Deşi Donald Trump susţine că un acord de pace este posibil, toate aceste puncte de fricţiune arată cât de departe sunt cele două părţi de o înţelegere reală. Negocierile, dacă vor începe oficial, vor trebui să navigheze printr-un teren minat de revendicări teritoriale, diferenţe ideologice şi calcule strategice internaţionale.
Etichete: donald trump, razboi, Rusia, SUA, Ucraina,
Dată publicare:
