Reuters: Centrala de la Zaporojie, cel mai sensibil punct al planului de pace. Ce urmărește Rusia
Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, reprezintă unul dintre cele mai sensibile puncte din planul de pace promovat de preşedintele SUA, Donald Trump, pentru încheierea războiului de aproape patru ani dintre Rusia şi Ucraina.
Situaţia instalaţiei este inclusă printre cele 20 de puncte prezentate de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un cadru de propuneri pentru un acord de pace.
Ce vrea Rusia să facă cu centrala nucleară
Rusia a preluat controlul centralei în martie 2022 şi a anunţat ulterior intenţia de a o conecta la reţeaua sa electrică. Deşi aproape toate statele lumii consideră că instalaţia aparţine Ucrainei, Moscova susţine că aceasta este proprietatea Rusiei şi este administrată de o filială a companiei nucleare de stat Rosatom.
Zelenski a declarat la finalul lunii decembrie că partea americană ar fi propus o administrare trilaterală a centralei, cu participare ucraineană şi americană, sub conducerea unui manager-şef din SUA. Potrivit preşedintelui ucrainean, propunerea Kievului prevede utilizarea comună a centralei, SUA urmând să decidă cum este folosită jumătate din energia produsă. Presa rusă a relatat că Moscova a luat în calcul şi o formulă de exploatare comună ruso-americană.
Centrala este situată în oraşul Enerhodar, pe malul fluviului Nipru, şi dispune de şase reactoare de concepţie sovietică, construite în principal în anii ’80. Capacitatea totală este de 5,7 gigawaţi, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Patru dintre reactoare nu mai folosesc combustibil nuclear rusesc, fiind alimentate cu combustibil furnizat de compania americană Westinghouse.
După preluarea controlului de către Rusia, cinci reactoare au fost oprite, iar ultimul a încetat producţia de energie în septembrie 2022. Administraţia rusă a centralei susţine că toate reactoarele se află în prezent în „oprire la rece”. Alimentarea cu energie electrică necesară funcţionării sistemelor de siguranţă depinde de liniile din Ucraina, care au fost întrerupte de cel puţin 11 ori de la începutul războiului, forţând utilizarea generatoarelor diesel de urgenţă.
Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a avertizat că desfăşurarea unui conflict armat în jurul unei centrale nucleare menţine siguranţa nucleară într-o stare de risc constant.
Rusia susţine că doreşte să repornească centrala atunci când situaţia de securitate o va permite şi nu exclude livrarea energiei produse către anumite regiuni din Ucraina. Analişti ucraineni afirmă însă că Moscova urmăreşte să acopere un deficit energetic semnificativ în sudul Rusiei. În decembrie 2025, autoritatea nucleară rusă a emis o licenţă pentru operarea reactorului nr. 1, un pas important spre repornire, decizie calificată de Kiev drept ilegală şi periculoasă.
Pentru Ucraina, centrala este esenţială în contextul atacurilor repetate asupra infrastructurii energetice. Deficitul de producţie este estimat la aproximativ 4 gigawaţi, echivalentul a patru reactoare de la Zaporojie. Specialiştii estimează că refacerea capacităţii pierdute ar dura între cinci şi şapte ani, iar readucerea centralei la funcţionare completă, în cazul recâştigării controlului, ar necesita încă cel puţin cinci-şase ani.
O problemă majoră rămâne lipsa apei pentru răcirea reactoarelor, după distrugerea barajului Kahovka în 2023. Rezervorul care alimenta sistemele de răcire a fost grav afectat, iar nivelul apei din bazinul de răcire al centralei a scăzut cu peste 15%, potrivit operatorului nuclear ucrainean Energoatom. Fără un aport suficient de apă, atât reactoarele, cât şi bazinele de combustibil uzat se confruntă cu riscuri serioase de supraîncălzire, cu potenţiale consecinţe grave pentru siguranţa nucleară.
Sursa: News.ro
Etichete: Rusia, Ucraina, razboi in ucraina, centrala nucleara,
Dată publicare:
28-12-2025 07:23
