R. Moldova își alege președintele. Maia Sandu și Igor Dodon, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale

×
Codul embed a fost copiat

Maia Sandu şi Igor Dodon intră în turul 2. După prelucrarea datelor de la peste 99% din secţiile de vot din Republica Moldova, Maia Sandu are 35,88% din voturi și îl depășește pe Igor Dodon, cu 32,79%.

UPDATE Luni 7:00: Maia Sandu a obţinut 35,88 % din voturile exprimate la secţiile de vot din Moldova la alegerile prezidenţiale de duminică, actualul preşedinte al Republicii Moldova Igor Dodon fiind pe locul al doilea, cu 32,79% din voturi, conform datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală după centralizarea a peste a peste 99% din procesele verbale de la secţiile de vot din ţară, ceea ce înseamnă că ei vor intra în turul al doilea.

În diaspora, după înregistrarea a peste 89% din procesele verbale, pe locul întâi se situează tot Maia Sandu - 69,48%, urmată de Renato Usatîi - 17,8 % şi de Igor Dodon - 3,66%.

Pe poziţia a treia, la votul din ţară se situează Renato Usatîi, cu 16,96%.

El este urmat de Violeta Ivanov - 6,53% şi de Andrei Năstase - 3,26%.

Citește și
Ambasada Rusiei, despre soldații români căzuți pe front: ”Ticăloși fasciști”
Ambasada Rusiei la Chișinău, despre soldații români căzuți pe front: ”Ticăloși fasciști”
Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților Castelului Peleș: „Am mers cu un grup de amici străini să vizităm castelul și la casa de bilete, șoc”

Octavian Ţâcu are 2,01%, iar Tudor Deliu - 1,38%.

Pe ultimul loc dintre cei opt aspiranţi la Preşedinţia Republicii Moldova se situează fostul primar al Chişinăului Dorin Chirtoacă, acesta obţinând 1,19 % din voturi.

UPDATE 22:30: Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, socialistul Igor Dodon, şi candidatul Partidului Acţiune şi Solidaritate, pro-europeana Maia Sandu, vor accede în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC).

Datele prezentate de CEC după centralizarea voturilor din 1.069 de secţii de votare, din totalul de 2.143, Igor Dodon a obţinut 36.22% din voturi, în timp ce Maia Sandu a beneficiat de susţinerea a 30,46% dintre alegători.

Pe locul al treilea se clasează Renato Usatîi (Partidul Politic "Partidul Nostru"), cu 16,51%, iar pe patru Violeta Ivanov (Partidul Politic "Şor"), cu 8,83%.

Pe următoarele poziţii se situează Andrei Năstase (Partidul Politic "Platforma Demnitate şi Adevăr"), cu 3,40%, Octavian Ţîcu (Partidul Politic "Partidul Unităţii Naţionale"), cu 1,90%, Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat din Moldova), cu 1,55%, şi Dorin Chirtoacă (Blocul electoral Unirea) cu 1,13%.

 UPDATE 21:15: Secţiile de votare din Republica Moldova pentru alegerea preşedintelui ţării s-au închis duminică la ora 21:00, însă rămân deschise unele din străinătate, unde alegătorii mai stau la coadă.

La ora 21:00, prezenţa la vot este de 42,73%, exercitându-şi dreptul 1.213.884 de alegători, informează Unimedia.

UPDATE 21:00: Alegătorii care nu vor reuşi să voteze, în cadrul scrutinului prezidenţial, până la ora 21:00 din cauza cozilor formate vor putea să-şi exercite dreptul civic şi după această oră, a anunţat şeful Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil.

"Biroul electoral poate decide asupra prelungirii, cu cel mult două ore, a termenului votării pentru a le permite alegătorilor care stau în rând la secţia de votare respectivă să-şi realizeze drepturile", a precizat Dorin Cimil, citat de Unimedia.

Cozi lungi s-au format, la alegerile de duminică, în special la mai multe secţii de votare din afara ţării, în state precum Franţa, Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia, Belgia. În unele oraşe europene oamenii stau cu zecile la rând, afară, în pofida vremii proaste, pentru a putea vota.

UPDATE 17:00: Peste un milion dintre cetăţenii cu drept de vot din Republica Moldova s-au prezentat, duminică, până la ora 17.00, la primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Potrivit datelor transmise de Comisia Electorală Centrală (CEC), până la ora 17.00 şi-au exprimat dreptul de vot 1.027.981 alegători, ceea ce reprezintă 36.33% din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale.

Dată fiind această rată a prezenţei la urne, scrutinul prezidenţial de duminică urmează a fi validat, în condiţiile în care validarea alegerilor este condiţionată de prezenţa la urne a cel puţin o treime din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale (3.287.140 cetăţeni cu drept de vot).

Republica Moldova își alege președintele

 

 Recent, Parlamentul European a adoptat un raport care precizează că alegerile prezidențiale din Republica Moldova vor fi un test al democrației și respectului pentru domnia legii”.

În această cursă electorală s-au înscris 8 candidaţi, între care şi actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

Cei opt candidaţi sunt: Renato Usatîi (Partidul Politic "Partidul Nostru"), Andrei Năstase (Partidul Politic "Platforma Demnitate şi Adevăr"), Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat din Moldova), Igor Dodon (independent), Violeta Ivanov (Partidul Politic "Şor"), Maia Sandu (Partidul Politic Partidul Acţiune şi Solidaritate), Octavian Ţîcu (Partidul Politic "Partidul Unităţii Naţionale") şi Dorin Chirtoacă (Blocul electoral Unirea).

Potrivit Agerpres, care citează Comisia Electorală Centrală (CEC), până la ora 13:00 şi-au exprimat dreptul de vot 591.814 alegători, ceea ce reprezintă 21,04% din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale.

Preşedintele CEC, Dorin Cimil, a declarat că la secţiile de votare din străinătate au votat, până la ora 12.00, peste 28.000 de alegători.

La secțiile de votare din București s-au format cozi uriașe, surprinse în imagini postate de corespondentul Pro TV Vitalie Cojocari.

 

”Primele rezultate or să apară pe la ora 21.00, când o să avem un Exit Poll. Până la ora 23 o să fie clar cine intră în turul doi al alegerilor și dacă o să avem turul doi. Voturile se numără destul de repede în Republica Moldova.” - spune corespondentul Pro TV Vitalie Cojocari, într-un mesaj transmis pe Facebook.

Incidente cu cetățenii din regiunea separatistă Transnistria

 

În jurul prânzului au apărut și primele incidente legate de alegerile din Republica Moldova. Potrivit corespondentului Pro TV Vitalie Cojocari, cele mai multe dintre aceste incidente au avut loc la secțiile de vot din localitățile de lângă așa-numita regiune a separatiștilor, Transnistria.

”Autoritățile din Chișinău nu pot organiza secții de vot în ”Transnistria”. Nu le-ar putea controla, așa cum nu controlează teritoriul separatist. Și atunci îi lasă pe cetățenii moldoveni cu domiciliul în “Transnistria” să voteze la secțiile din localitățile din dreapta râului. Doar că opoziția și combatanții războiul de pe Nistru reclamă niște nereguli foarte grave care pun în pericol rezultatele alegerilor. Ei vorbesc despre faptul că un vot al ”transnistreanului” de rând se cumpără cu 20 de euro. Asta fiind suma de pornire. S-ar plăti chiar mai mult, spun alte persoane nemulțumite. Auziți în imagini pe cineva recunoscând acest lucru (800 lei MDL=40 EURO).” - precizează Vitalie, într-un mesaj pe Facebook.

Astfel, câțiva combatanți ai ”războiului de pe Nistru” au protestat astăzi lângă secțiile de vot, încercând să-i împiedice pe ”transnistreni” să voteze.

Poliția moldovenească a stat acolo, ca să oprească violențele.

Cetățenii moldoveni din București au primit colivă în timp ce așteptau să voteze

 

Cetățenii moldoveni aflați în București sunt nerăbdători să voteze la secția din Centrul Istoric, în incinta Autorității Electorale Permanente.

Astfel, potrivit unor imagini primite de corespondentul Pro TV Vitalie Cojocari, sute de moldoveni așteptau la coadă în jurul orei 13.00 pentru a-și exercita dreptul la vot.

Ba mai mult decât atât, reprezentanți ai Bisericii Stavropoleos le-ar fi împărțit colivă cetățenilor moldoveni.

Actualul președinte, Igor Dodon, care s-a înscris în competiţia electorală ca independent, dar care este susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, a declarat, la ieşirea de la urne, că votul său a fost exprimat "pentru echilibru în relaţiile cu partenerii externi".

 

"Am votat pentru o ţară, un stat, o Moldovă puternică, am votat pentru dezvoltare economică, am votat pentru păstrarea stabilităţii politice în Republica Moldova, am votat pentru echilibru în relaţiile cu prietenii, cu partenerii noştri externi. Eu sunt convins că marea majoritate a cetăţenilor ţin anume la acest lucru. Eu sunt ferm convins că Republica Moldova, mai mult ca niciodată, trebuie să se ţină deoparte de haos. Noi nu avem nevoie de destabilizare. La cele câteva sute de întrevederi pe care le-am avut pe parcursul ultimelor săptămâni, am observat că marea majoritate a cetăţenilor pledează pentru linişte, pentru pace. Eu am votat pentru relaţii bune între toate etniile din Republica Moldova", a afirmat preşedintele Republicii Moldova.

La rândul său, Maia Sandu a declarat că a votat pentru ordine în ţară, pentru dreptate şi bunăstare, subliniind, totodată, că este nevoie ca alegătorii din Republica Moldova "să alunge corupţia şi incompetenţa de la Preşedinţie".

 

"Eu am fost la vot. Am votat pentru ordine în ţară, pentru dreptate, pentru bunăstare, am votat pentru un stat care să lucreze pentru oameni, să ajute oamenii, am votat pentru un stat care să creeze oportunităţi de angajare, locuri de muncă bine plătite aici, acasă, pentru un stat care să îmbunătăţească condiţiile de viaţă în toate localităţile Republicii Moldova, dar pentru ca toate aceste lucruri să se întâmple e nevoie să alungăm corupţia şi incompetenţa de la Preşedinţie. Pentru asta ieşiţi la vot! Nu vă fie frică de ploaie!", a afirmat candidatul PAS.

Fostul primar al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, care candidează pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova din partea Blocului electoral "Unirea", s-a pronunţat, duminică, în favoarea unirii Republicii Moldova cu România.

El a declarat, după ce şi-a exprimat dreptul de vot la Şcoala primară nr. 91 din Chişinău, că a votat "pentru unirea cu România şi împotriva confiscării Republicii Moldova de către cei de la Kremlin".

"Am votat pentru unirea cu România şi împotriva confiscării Republicii Moldova de către cei de la Kremlin prin manipulare, prin minciună, prin reţele de spionaj şi prin neparticiparea noastră la vot. Astăzi, de la 7.00 până la 9.00 seara, puterea aparţine cetăţenilor", a afirmat Chirtoacă.

 

Pentru acest scrutin, autorităţile de la Chişinău au decis constituirea a 2.143 de secţiile de votare de pe teritoriul Republicii Moldova şi alte 139 în străinătate, dintre care cele mai multe în Italia (30), Federaţia Rusă (17), România (13) şi Statele Unite ale Americii (12).

Potrivit Constituţiei, câştigător este desemnat candidatul care întruneşte voturile a 50% + 1 dintre alegătorii prezenţi la urne. Dacă în primul tur niciun candidat nu va obţine majoritatea simplă, va fi organizat un al doilea tur de scrutin, pe 15 noiembrie. Mandatul preşedintelui Republicii Moldova este de patru ani.

Validarea alegerilor este condiţionată de prezenţa la urne a cel puţin o treime din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale (3.287.140 cetăţeni cu drept de vot) .

La alegerile prezidenţiale anterioare, din 2016, preşedinte a fost desemnat socialistul Igor Dodon, care a învins-o în turul al doilea pe pro-europeana Maia Sandu, care a candidat din partea Partidului Acţiune şi Solidaritate.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
Citește și...
Reacția României după ce Ambasada Rusiei la Chișinău i-a făcut pe soldații români căzuți pe front ”ticăloși fasciști”
Reacția României după ce Ambasada Rusiei la Chișinău i-a făcut pe soldații români căzuți pe front ”ticăloși fasciști”

Ambasada României la Chișinău a declarat că ”nu este surprinsă” de faptul că reprezentanța diplomatică a Rusiei în Republica Moldova a spus despre soldații români căzuți pe front că erau ”ticăloși fasciști”.

Ambasada Rusiei la Chișinău, despre soldații români căzuți pe front: ”Ticăloși fasciști”
Ambasada Rusiei la Chișinău, despre soldații români căzuți pe front: ”Ticăloși fasciști”

Ambasada Rusiei la Chișinău susține că soldații români căzuți pe frontul Basarabiei în Al Doilea Război Mondial au fost ”ticăloși fasciști” și acuză Ambasada României din Republica Moldova de ”cinism”.

Fostul deputat PSD Cristian Rizea ar fi obținut ilegal cetățenia R. Moldova. Răspunsul autorităților
Fostul deputat PSD Cristian Rizea ar fi obținut ilegal cetățenia R. Moldova. Răspunsul autorităților

Fostul deputat PSD Cristian Rizea, condamnat în România pentru corupție, ar fi obținut ilegal cetățenia Republicii Moldova, consideră un deputat de la Chișinău, care prezintă și un răspuns al autorităților cu privire la politicianul fugar.

PE: Viitoarele alegeri prezidențiale din Republica Moldova vor fi un test pentru democrație
PE: Viitoarele alegeri prezidențiale din Republica Moldova vor fi un test pentru democrație

Parlamentul European a adoptat marți seară raportul, cu caracter de consultativ, privind progresele realizate de R. Moldova în aplicarea prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Recomandări
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat două decizii foarte importante pentru contribuabilii din România
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat două decizii foarte importante pentru contribuabilii din România

Ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a anunțat, joi, că a luat două decizii foarte importante pentru contribuabilii din România.

România trece la salariul minim european. Ciolacu susține că nu mai există obstacole pentru adoptarea majorării în 2025
România trece la salariul minim european. Ciolacu susține că nu mai există obstacole pentru adoptarea majorării în 2025

Marcel Ciolacu a declarat după ce legea privind introducerea salarului minim european a fost promulgată, că poate face pasul final spre majorarea salariului minim, la 4050 de lei, din 1 ianuarie.

Record de migrație în 2023, în statele europene dezvoltate. Situația particulară a Germaniei
Record de migrație în 2023, în statele europene dezvoltate. Situația particulară a Germaniei

Un record al migrației în țările europene dezvoltate s-a înregistrat în 2023, 6,5 milioane de persoane în țările OCDE.