Reintegrarea Transnistriei este costisitoare, iar Republica Moldova nu are destui bani. Chișinăul lucrează la un plan

Autorităţile Republicii Moldova analizează un plan de reintegrare a regiunii separatiste transnistrene, însă implementarea acestuia necesită resurse financiare considerabile, pe care ţara nu le poate suporta, a afirmat luni Igor Grosu.

O reintegrare a Transnistriei ar presupune schimbarea actualei misiuni de menţinere a păcii din stânga Nistrului cu una civilă, sub egida ONU sau UE, a mai spus el.

Într-o emisiune la Radio Moldova, Igor Grosu a explicat că unul dintre obstacolele principale în realizarea reintegrării este dependenţa economică a regiunii transnistrene de resurse furnizate gratuit.

Igor Grosu nu a dat nicio estimare a costurilor, dar a spus în schimb că există „înţelegere şi deschidere” din partea partenerilor externi.

„Costurile (...) sunt mari, dar nu am să dau cifre, suntem şi noi în proces de identificare a acestor resurse. Noi, de unii singuri, nu ni le putem asuma, mă refer la resursele bugetare ale Republicii Moldova, dar există înţelegere şi deschidere din partea partenerilor externi de dezvoltare, în primul rând, înţelegere, pentru că e nevoie de un efort financiar ca să putem amortiza acele costuri şi unul din aceste costuri este cel energetic. Tot ce înseamnă malul stâng, timp de 30 de ani, a devenit un organism dependent de resursa pe gratis, ceea ce nu poate fi la nesfârşit. Să aştepţi sau să construieşti un scenariu de reintegrare pe premisa că nu se ajustează politicile de preţuri pe malul stâng este o utopie”, a explicat Grosu.

Potrivit lui Igor Grosu, pentru ca proiectul să fie pus în aplicare, este esenţială schimbarea actualei misiuni de pacificare din stânga Nistrului cu una civilă, sub egida ONU sau UE. „Să fie o misiune civilă, nu militară, pentru că nu şi-a demonstrat eficienţa în a apropia cele două maluri”, a spus preşedintele Parlamentului.

În prezent, misiunea de pacificare din Republica Moldova este condusă de Federaţia Rusă şi este formată din soldaţi ruşi, moldoveni şi transnistreni, în efective aproximativ egale (431, respectiv 453 şi 493), care se află în Zona de Securitate a Republicii Moldova. Este o misiune înfiinţată în 1992, după încercarea de secesiune a Tiraspolului, şi este urmare a unei înţelegeri între preşedinţii de atunci ai Rusiei şi Moldovei, Boris Elţîn, respectiv Mircea Snegur.

Întrebat dacă acest plan de reintegrare va fi implementat până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, şeful Legislativului a afirmat că aderarea la UE şi reintegrarea sunt două procese care trebuie tratate separat. „Sunt două vehicule care merg cu vitezele lor. În procesul de integrare la UE noi trebuie să ne mişcăm şi vehiculul are o viteză mult mai bună şi trebuie să se mişte foarte repede şi să fie o motivare şi pentru malul stâng. Acest plan de reintegrare rămâne valabil şi după aderarea la UE”, a precizat Igor Grosu.

Autorităţile de la Chişinău au declarat în repetate rânduri că reintegrarea Republicii Moldova va fi realizată exclusiv prin dialog diplomatic. Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat că, deşi au fost înregistrate progrese în reintegrarea socială şi economică a regiunii transnistrene, sunt necesare eforturi suplimentare pentru atingerea obiectivelor stabilite.

Moscova, la rândul ei, care menţine ilegal pe teritoriul Transnistriei armament şi circa 1.100 de trupe cu titlul de „pacificatori”, acuză autorităţile de la Chişinău că ar vrea să profite de actuala criză energetică din regiunea separatistă preluând-o inclusiv printr-o operaţiune militară.

Articol recomandat de sport.ro

Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia