Primul stat NATO care plănuiește să doboare rachete ruseşti deasupra Ucrainei. Dilema cu care se confruntă înainte de a ataca

Radoslaw Sikorski
AFP

Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că Varşovia ia în considerare o propunere din partea Kievului de a doborî rachetele ruseşti care se îndreaptă spre teritoriul polonez în timp ce acestea se află încă în spaţiul aerian ucrainean.

Propunerea a fost inclusă într-un acord comun de apărare între cele două ţări, semnat în timpul vizitei preşedintelui Volodimir Zelenski la Varşovia, la începutul acestei săptămâni. „În acest stadiu, aceasta este o idee. Ceea ce a spus acordul nostru este că vom explora această idee”, a declarat Sikorski pentru American Enterprise Institute.

El a spus că unele rachete ruseşti lansate din zona Sankt Petersburg către ţinte ucrainene din apropierea oraşului de vest Liov, nu departe de graniţa cu Polonia, au traversat Belarus şi au intrat în spaţiul aerian polonez timp de aproximativ 40 de secunde înainte de a se îndrepta către ţintele lor din Ucraina.

Sikorski a recunoscut că un timp atât de scurt a dat Poloniei puţin timp să reacţioneze.

Cu toate acestea, propunerea ar acoperi, teoretic, orice rachetă care traversează vestul Ucrainei în direcţia Poloniei, potrivit News.ro.

Citește și
vladimir putin
Discuții ruso-americane la nivel de Apărare. Miniștrii au vorbit despre „reducerea riscului unei escaladări" din Ucraina

Dilema care macină Varșovia

„Rachetele ruseşti pătrund în spaţiul nostru aerian. Presupun că din greşeală”, a spus Sikorski.

„Dilema noastră este următoarea. Dacă îi doborâm doar când intră în spaţiul nostru aerian, resturile sunt o ameninţare pentru cetăţenii noştri şi pentru proprietăţile noastre. Şi ucrainenii spun: „Te rog, nu ne deranjează, fă-o în spaţiul nostru aerian când există pericol iminent de a trece pe teritoriul polonez. După părerea mea, aceasta este autoapărare, dar explorăm ideea”, adeclarat l Sikorski.

El a precizat că o rachetă rusă neînarmată a aterizat în apropierea casei sale din Bydgoszcz, la aproximativ 500 km (311 mile) de graniţa cu Belarus, fără să facă rău nimănui, în decembrie 2022.

Doi cetăţeni polonezi au fost ucişi din cauza căderii de resturi, când Ucraina a doborât o rachetă rusă în apropierea graniţei cu Polonia, cu o lună mai devreme.

La începutul acestei săptămâni, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că Varşovia se va consulta cu aliaţii săi NATO şi va solicita acordul lor înainte de a încerca să doboare orice rachete ruseşti.

„Dacă ar exista o astfel de decizie, aceasta poate fi doar o decizie aliată. Nu va fi niciodată o decizie individuală”, a declarat Kosiniak-Kamysz postului polonez TVN la un summit NATO de la Washington DC.

„O poziţie-cheie este cea a Statelor Unite, care sunt destul de sceptice în această chestiune, aşa că, cu siguranţă, Polonia nu va lua singură o astfel de decizie”, a adăugat el.

Marek Swierczynski, un analist în domeniul apărării pentru Polityka Insight, a declarat pentru BBC că ideea s-ar putea dovedi periculoasă pentru Polonia.

„Fără sprijin solid al aliaţilor, ceea ce nu există, această propunere este foarte riscantă”, a spus el.

„Din punctul de vedere al mijloacelor noastre de apărare aeriană şi al faptului că am putea fi supuşi unui fel de răspuns rusesc”, a explicat analistul.

De când Rusia a început invazia pe scară largă în Ucraina în februarie 2022, Polonia a oferit Ucrainei 44 de pachete de arme şi muniţii, inclusiv peste 250 de tancuri, avioane de luptă MiG-29, elicoptere de luptă, sisteme de artilerie şi sisteme portabile de rachete de apărare aeriană în valoare de peste 4 miliarde de euro.

Polonia plănuieşte să ofere asistenţă militară suplimentară Ucrainei în acest an.

Articol recomandat de sport.ro
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Citește și...
Ce distrugeri ar fi pregătit Ucraina pe teritoriul său pentru a da vina pe Rusia. Moscova, acuzată de intimidare
Ce distrugeri ar fi pregătit Ucraina pe teritoriul său pentru a da vina pe Rusia. Moscova, acuzată de intimidare

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat vineri că Ucraina vrea să-şi arunce în aer două baraje, iar Kievul a denunţat o operaţiune de dezinformare şi intimidare din partea Moscovei.

Discuții ruso-americane la nivel de Apărare. Miniștrii au vorbit despre „reducerea riscului unei escaladări
Discuții ruso-americane la nivel de Apărare. Miniștrii au vorbit despre „reducerea riscului unei escaladări" din Ucraina

Miniştrii Apărării rus şi american au discutat vineri despre „reducerea riscului unei escaladări" în războiul din Ucraina. Oficialii au avut o convorbire telefonică, după summitul NATO de la Washington.

George Simion critică dur acordul semnat între România şi Ucraina la summit-ul NATO: ”Vom denunţa orice formă de implicare”
George Simion critică dur acordul semnat între România şi Ucraina la summit-ul NATO: ”Vom denunţa orice formă de implicare”

Liderul AUR, George Simion, candidat la alegerile prezidenţiale, critică dur acordul semnat între România şi Ucraina la summitul NATO. El afirmă că, prin acest acord, ţara noastră se implică în mod direct în război.

 

Recomandări
Paradoxul liberal: PSD l-ar accepta pe liberalul Crin Antonescu candidat la prezidențiale, PNL se gândește la Nicușor Dan
Paradoxul liberal: PSD l-ar accepta pe liberalul Crin Antonescu candidat la prezidențiale, PNL se gândește la Nicușor Dan

Liberalul Crin Antonescu este varianta cea mai vehiculată pentru poziția de candidat comun al alianței PSD-PNL-UDMR-minorități la alegerile prezidențiale. Paradoxal, însă, nominalizarea sa este întârziată pentru că PNL ar înclina și spre Nicușor Dan.

Lasconi, după consultările cu Iohannis: ”Nu are legitimitatea de a mai sta în vârful statului”. ”Suntem în război hibrid”
Lasconi, după consultările cu Iohannis: ”Nu are legitimitatea de a mai sta în vârful statului”. ”Suntem în război hibrid”

Elena Lasconi a declarat după consultările de la Cotroceni că Iohannis ”nu are legitimitatea morală, nici legală de a mai sta în vârful statului român”. Președinta USR i-a cerut lui Klaus Iohannis să-și dea demisia.

Klaus Iohannis, după consultările politice: ”Negocierile pentru găsirea unei ecuații guvernamentale solide, spre finalizare”
Klaus Iohannis, după consultările politice: ”Negocierile pentru găsirea unei ecuații guvernamentale solide, spre finalizare”

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, duminică, la Palatul Cotroceni, consultări cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru.